Mișcarea de protest a fermierilor a cuprins rapid întreaga Europă și nu dă semne că va înceta în curând. După ce a izbucnit în țări precum România, Polonia, Germania, Spania și altele, acum asociațiile fermierilor din Franța se alătură mișcării, blocând accesul la drumuri și autostrăzi cu tractoarele lor în ultimele zile, exercitând presiuni asupra noului guvern condus de Gabriel Attal.
Nemulțumirea fermierilor are origini multiple, inclusiv venituri insuficiente datorate prețurilor prea mici în comparație cu costurile de producție, creșterea constrângerilor administrative și de mediu, precum și percepția negativă a unei părți a populației urbane care îi acuză pe agricultori de poluare. Un sondaj indică faptul că 89% dintre francezi susțin protestele fermierilor.
În Franța, situația devine tot mai tensionată, cu autostrăzi blocate, manifestații spontane și chiar incendii în fața prefecturilor din provincie. Problemele economice în creștere și îmbătrânirea populației active din agricultură pun în pericol întreaga industrie. Potrivit recensământului din 2020, vârsta medie a fermierilor francezi este de 51,4 ani, și aproximativ 200.000 de agricultori francezi sunt în curs de pensionare în următorii doi ani. Cu toate acestea, tinerii agricultori se confruntă cu dificultăți financiare majore pentru a investi în proprietăți agricole, care pot necesita investiții semnificative de sute de mii sau chiar milioane de euro. Această profesie este cunoscută pentru a fi extrem de solicitantă, cu ore lungi de muncă și puține perioade de odihnă, toate acestea pentru venituri nesigure.
Nu este surprinzător că în Franța, în ultimul deceniu, au dispărut 100.000 de ferme agricole, reprezentând aproximativ o cincime din total. Cu toate acestea, suprafețele agricole rămân practic neschimbate. Cu alte cuvinte, fermele care supraviețuiesc devin tot mai mari, dar se confruntă în continuare cu dificultăți financiare semnificative.
Conform datelor publicate de asigurătorii agricoli, riscul de sinucidere în rândul agricultorilor este cu 43% mai mare decât în restul populației franceze.
O altă cifră care ilustrează dificultățile muncii și vieții fermierilor francezi este că aproximativ 17% dintre familiile agricole trăiesc sub pragul sărăciei.
„În spatele nemulțumirii agricole, se află Pactul Verde European și o tranziție ecologică simțită ca nedreaptă de lumea rurală“
„În spatele nemulțumirii agricole, se află Pactul Verde European și o tranziție ecologică simțită ca nedreaptă de lumea rurală“, iar “aceste teme sunt exploatate de extrema dreaptă și de dreapta conservatoare pentru a promova un discurs anti-european și anti-ecologist, exacerbând în același timp divizarea dintre comunitățile rurale și urbane”, scrie Le Monde.
Pe măsură ce alegerile europene din iunie 2024 se apropie, crescând nemulțumirea fermierilor creează oportunitatea consolidării partidelor populiste. Aceste partide ar putea exploata cererile legitime ale fermierilor pentru a promova un discurs anti-european și anti-ecologist, accentuând divizarea dintre comunitățile rurale și urbane. Acest fenomen nu este nou, dar criza actuală oferă un teren fertil pentru astfel de strategii, conform unui articol din Le Monde scris de Théodore Tallent, profesor la Sciences Po.
Criza reflectă tensiunile dintre nevoile imediate ale fermierilor și obiectivele pe termen lung ale Uniunii Europene privind tranziția ecologică. Fermierii subliniază că standardele de mediu, cruciale pentru combaterea schimbărilor climatice și a erodării biodiversității, ignoră constrângerile economice pe care le implică. Creșterea prețurilor la inputurile agricole, amplificată de situația economică generală și de conflictul din Ucraina, sporește presiunea asupra fermelor mici și mijlocii. Cu toate consecințele negative ale crizei climatice (inclusiv pentru fermieri), discursurile de nemulțumire se intensifică într-un context de precaritate în agricultura tradițională, care este poluantă și aduce sărăcie.
Mai presus de toate, revolta fermierilor europeni reflectă o stare de rău mai profundă în comunitățile rurale. Agricultura, deși reprezintă o mică parte a forței de muncă, are un impact profund asupra identității zonelor rurale. Mișcările agricole actuale sunt doar vârful icebergului nemulțumirii care afectează aceste teritorii, pe fondul resentimentelor față de tranziția ecologică percepută ca nedreaptă și ostilă, adesea cu conotații culturale puternice.
Partidele populiste, cu capacitatea lor de a exploata nemulțumirile populare, caută să profite de această ocazie pentru a-și consolida influența. Acestea se prezintă ca apărătoare ale “cetățenilor obișnuiți” împotriva “elitei”, “oamenilor pământului” împotriva “ecologiștilor urbani deconectați”, cu speranța de a câștiga susținere la alegerile europene din iunie. Această evoluție ar putea destabiliza echilibrul politic european și ar pune în pericol politici ecologiste și de combatere a schimbărilor climatice.
Pentru a contracara această strategie, partidele politice pro-europene și progresiste trebuie să răspundă la preocupările legitime ale fermierilor. Aceasta implică politici mai ambițioase pentru recompensarea practicilor agricole sustenabile și combaterea concurenței din partea produselor străine care nu respectă aceleași standarde de mediu. De asemenea, tranziția către ecologie trebuie să fie corectă, astfel încât fermierii să nu fie afectați negativ de schimbările în domeniu. Aceasta presupune creșterea sprijinului pentru reconversia practicilor agricole și promovarea sectoarelor agricole durabile.
Mai mult decât atât, ecologia trebuie să fie echitabilă, cu recunoașterea contribuției fermierilor la protejarea mediului și luarea în considerare a intereselor lor în dezvoltarea strategiilor ecologice la nivel european. Pentru a reuși, este necesar să se stabilească un dialog deschis și incluziv între fermieri, oameni de știință și autorități publice, de la o abordare centralizată la una colectivă a strategiilor agroecologice. Pentru a contracara criza actuală și a asigura un viitor sustenabil, trebuie să se demonstreze că valorile europene de solidaritate, durabilitate și cooperare sunt în slujba comunităților agricole și rurale.
sursa foto: https://adevarul.ro/
Articolul nu are nici un comentariu. Fii primul care comenteaza!