- România are cea mai slabă calitate a drumurilor în UE, scor 3,0.
- România înregistrează cele mai multe decese rutiere la mia de locuitori.
- Întreținerea rutieră necesită lucrări anuale, intervenții la 5–6 ani și monitorizare.
- Topul mondial include Singapore 6,5; Olanda 6,4; Elveția 6,3; Austria 6,0.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul calitatea drumurilor publice, conform unui raport recent al Forumului Economic Mondial. Această situație alarmantă plasează țara noastră într-o poziție critică, mai ales în contextul în care România înregistrează și cele mai multe accidente rutiere soldate cu decese la mia de locuitori din spațiul european.
Metodologia studiului și rezultatele obținute
Raportul Forumului Economic Mondial s-a bazat pe un sondaj amplu de opinie realizat pe un eșantion de 13.000 de oameni de afaceri din întreaga Europă. Participanții au evaluat infrastructura rutieră din țările pe care le reprezintă folosind o scară de la 1 la 7, unde 1 reprezintă cea mai slabă calitate și 7 excelență.
Drumurile din România au obținut nota 3,0, cea mai mică din Uniunea Europeană. Pentru comparație, vecinii noștri bulgari, care au ocupat poziția 34 din totalul de 40 de națiuni evaluate, au primit nota 3,4. Diferența poate părea mică, dar impactul acesteia asupra siguranței rutiere și dezvoltării economice este semnificativ.
Situația infrastructurii rutiere în Europa
Pe lângă România, alte țări din regiune se confruntă cu probleme similare la capitolul infrastructură rutieră. Malta, Macedonia de Nord, Ucraina, Moldova și Bosnia și Herțegovina completează partea de jos a clasamentului european.
Țările cu cea mai bună infrastructură rutieră
În contrast, topul clasamentului mondial include:
- Singapore - 6,5 puncte (locul 1 mondial)
- Țările de Jos - 6,4 puncte
- Elveția - 6,3 puncte
- Austria - 6,0 puncte (cel mai bun scor din Europa Centrală și de Est)
- Croația - 5,6 puncte (locul 12 mondial)
- Turcia - 5,0 puncte
Este remarcabil faptul că state considerate bogate precum Belgia (4,4 puncte) și Regatul Unit (4,9 puncte) au scoruri moderate, comparabile cu unele țări din Europa de Est. Acest lucru demonstrează că infrastructura rutieră necesită investiții constante și planificare pe termen lung, indiferent de nivelul de dezvoltare economică al unei țări.
Ciclul de viață al drumurilor și costurile de întreținere
Potrivit specialiștilor în infrastructură, un drum nou deschis circulației publice rămâne în stare corespunzătoare aproximativ 15 ani de la finalizarea lucrărilor. După această perioadă, materialele încep să se deterioreze accelerat, necesitând intervenții majore.
Dr. ing. Ivan Katarov, directorul executiv al Forumului bulgar pentru Infrastructura de Transport, subliniază importanța întreținerii preventive: “Costul reparației unui drum care nu este întreținut este semnificativ mai mare decât dacă se fac reparații în mod constant.”
Programul optim de întreținere
Pentru menținerea în stare bună a infrastructurii rutiere, specialiștii recomandă:
- Lucrări anuale de întreținere și reparații minore
- Intervenții fundamentale la fiecare 5-6 ani
- Monitorizare constantă a stării îmbrăcăminții asfaltice
- Repararea promptă a degradărilor pentru prevenirea extinderii acestora
Impactul tehnologic și provocările viitorului
Un aspect îngrijorător semnalat de specialiști este lipsa unei infrastructuri moderne de colectare și analiză a datelor privind starea drumurilor. În Bulgaria, de exemplu, datele nu sunt colectate într-o manieră tehnologizată, astfel încât nu există algoritmi disponibili pentru identificarea metodelor optime de întreținere în condițiile unui buget limitat.
Dr. Katarov își exprimă îngrijorarea că tehnologia va ocoli Bulgaria, în condițiile în care la nivel internațional se dezvoltă deja drumuri inteligente pentru:
- Vehicule electrice cu stații de încărcare integrate
- Mașini autonome cu sistem de comunicare vehicle-to-infrastructure
- Monitorizare în timp real a traficului și stării drumului
- Sisteme de management dinamic al traficului
Legătura dintre calitatea drumurilor și accidentele rutiere
Dr. Katarov atrage atenția asupra unui aspect extrem de important: la un scor de infrastructură mai mic de 1,5 puncte, incidența accidentelor în trafic crește cu 40%. Deși România are un scor de 3,0, situația rămâne critică, țara noastră fiind în fruntea topului european la capitolul accidente rutiere soldate cu decese.
Statisticile arată în mod constant că România înregistrează cele mai multe accidente rutiere soldate cu morți la mia de locuitori din Uniunea Europeană. Această situație este rezultatul unei combinații de factori:
- Infrastructură rutieră precară
- Comportament agresiv în trafic
- Viteză excesivă
- Nerespectarea normelor de circulație
- Lipsa educației rutiere
Comportamentul șoferilor români în trafic
Studii privind agresivitatea la volan
Cercetări realizate de prof. univ. dr. Mihaela Rus și psihologul principal Ionel Simionca, de la Asociația de Psihologie și Siguranță Rutieră, au evidențiat o predilecție îngrijorătoare a șoferilor români pentru sicanare și comportament agresiv la volan.
Studiul, care a inclus 127 de șoferi (74,8% bărbați și 25,2% femei), a relevat următoarele aspecte:
- 88% din bărbații de 18-25 ani și 70% din bărbații de 25-40 ani sunt convinși că riscul de accident este minim dacă au o mașină bună
- 65% din bărbații cu vârste între 18-40 ani recunosc că se enervează când traficul este aglomerat
- Majoritatea dintre aceștia nu văd nicio problemă în a depăși coloana de mașini
Fenomenul flash-urilor agresive
O practică din ce în ce mai răspândită în traficul românesc este folosirea agresivă a semnalelor luminoase (flash-uri) pentru a presiona șoferii din față. Poliția Română a furnizat câteva recomandări esențiale pentru astfel de situații:
Reguli de circulație pe autostradă:
- Prima bandă este destinată circulației normale
- Banda a doua este pentru depășiri
- După efectuarea depășirii, reveniți prompt pe prima bandă
Cum să reacționați la flash-uri:
- Păstrați-vă calmul și nu bruscați comenzile mașinii
- Concentrați-vă asupra vehiculului din față, nu asupra celui din spate
- Finalizați depășirea în siguranță, apoi reveniți pe banda din dreapta
- Nu cedați presiunii și nu intrați în conflict
Poliția subliniază că principala cauză a accidentelor pe autostradă este nerespectarea distanței de siguranță față de vehiculul din față.
Consecințe economice și sociale
Calitatea precară a infrastructurii rutiere din România are efecte în lanț asupra economiei și societății:
Impact economic:
- Creșterea costurilor de transport pentru companii
- Deteriorarea mai rapidă a autovehiculelor
- Pierderi de timp în trafic
- Reducerea atractivității pentru investitori străini
- Costuri medicale și sociale ridicate din cauza accidentelor
Impact social:
- Scăderea calității vieții pentru șoferi
- Stres crescut în rândul conducătorilor auto
- Pierderi de vieți omenești
- Izolarea comunităților cu acces dificil la drumuri bune
Soluții și perspective
Îmbunătățirea situației drumurilor din România necesită o abordare complexă și pe termen lung:
- Investiții susținute în infrastructură - buget alocat constant pentru construcție și întreținere
- Sistem modern de monitorizare - implementarea tehnologiilor de colectare și analiză a datelor
- Întreținere preventivă - intervenții regulate înainte ca deteriorările să devină severe
- Planificare strategică - proiecte pe termen lung pentru rețeaua rutieră națională
- Educație rutieră - programe pentru îmbunătățirea comportamentului în trafic
- Aplicarea fermă a legii - sancționarea comportamentului agresiv și a abaterilor grave
Fără acțiuni concrete și investiții substanțiale, România riscă să rămână în continuare pe ultimele locuri în clasamentele europene, cu toate consecințele negative asupra siguranței cetățenilor și dezvoltării economice.
