- Vlasnici skupih automobila češće iskazuju agresivnost na putu, posebno prema jeftinijim vozilima
- Percepcija društvenog statusa i signala vozila utiče na hijerarhiju i agresiju među vozačima
- Percepcija veštine kao indikator statusa pojačava agresiju prema početnicima
- Eksperimenti su pokazali da viši status podržava agresiju prema sporijim vozilima
U saobraćaju, ponašanje vozača je snažno oblikovano percepcijom društvenog statusa. Istraživanja pokazuju da vlasnici skupih vozila češće pokazuju agresivnost za volanom, naročito kada se susreću sa jeftinijim automobilima ili vozačima početnicima.
Ovaj fenomen ima značajne posledice po bezbednost na putevima i način na koji učesnici u saobraćaju procenjuju jedni druge na osnovu vozila koje voze.
Prvobitna otkrića iz 1968.
Godine 1968. psiholozi Anthony Doob i član APS-a Alan E. Gross primetili su zapanjujući obrazac: vozači su mnogo češće trubili kada su se našli iza starog i jeftinog automobila, naspram situacija kada je ispred njih bio luksuzni automobil. Od tada su brojna istraživanja potvrdila da vlasnici skupih automobila imaju znatno veću sklonost necivilizovanom i agresivnom ponašanju za volanom. Jednostavan primer iz svakodnevnog života potvrđuje ovu tendenciju — koliko luksuznih automobila ste videli parkiranih na mestima namenjenim osobama sa invaliditetom?
Društveni status i ponašanje za volanom
U jednoj novijoj studiji, istraživači Amanda N. Stephens sa Monash University i John A. Groeger sa University of Hull identifikovali su nove dokaze koji potvrđuju da društveni status igra ključnu ulogu u ubrzanju sklonosti ka konfliktima prema drugim vozačima. Pored socioekonomskog sloja, koji se procenjuje na osnovu marke i modela vozila, vozači tumače i druge signale kako bi odredili hijerarhiju na volanu.
Percepcija veštine kao indikator statusa
Takav signal je percepcija veštine vozača. U mnogim zemljama, početnički vozači imaju posebne nalepnice koje drugima ukazuju na nedostatak iskustva. Suprotno očekivanjima da će vozači biti strpljiviji i razumevajući, Stephens i Groeger su otkrili tačno suprotno: vozači su mnogo skloniji da reaguju agresivno prema vozačima početnicima.
“Se pare că vozači cu un statut social mai înalt sunt mai susceptibili de a fi iertați în cazul afișării unui comportament indiscret care nu are nicio cauză evidentă”, pišu Stephens i Groeger. “În contrast, vozači care învață să conducă sunt acuzați mult mai ușor pentru situații și circumstanțe care nu pot fi controlate de ei.”
“În situații provocatoare de furie, vozații cu un statut social mai înalt și-au permis să se apropie periculos și într-o manieră agresivă de mașinile mai lente din față, iar acest comportament a fost exacerbat în toate situațiile în care mașina din față era o mașină de școală de șoferi” explică cercetătorii.
Metodologia experimentelor
În cadrul a două experimente distincte, cercetătorii au cerut participanților să conducă printr-un cartier rezidențial, urmând câteva reguli de bază. Pe parcursul experimentului, furia față de alți conducători a apărut atunci când mașina din experiment împiedica înaintarea altora. Uneori, vehiculul din față a condus enervant de încet, împiedicând participanții să depășească. Alteori, a existat un motiv justificat pentru care mașina din față se deplasa încet, de exemplu prezența unui accident.
Un experiment a folosit o mașină ieftină și dărăpănată, în timp ce altul a utilizat o ambulanță nouă. Pe parcursul condusului, participanții au fost rugați să își evalueze nivelul actual de furie pe o scară de la 1 la 5. Agresivitatea șoferului a fost măsurată pe baza creșterii vitezei și a comportamentului de tailgating — adică atunci când conduci foarte aproape de mașina din față, o practică extrem de periculoasă.
Rezultatele studiilor
În ambele experimente, șoferii au raportat că au simțit mai multă furie după ce au stat în spatele vehiculului vechi și dărăpănat. Participanții s-au apropiat foarte mult atât de mașinile marcate cu semne de școală de șoferi sau de începător, cât și de mașina ieftină, dar au păstrat o distanță considerabilă față de ambulansă.
Reacții fiziologice măsurabile
Participanții au demonstrat o furie mai intensă și chiar o excitare fiziologică măsurabilă — ritmul cardiac a fost monitorizat pe tot parcursul experimentului — atunci când mașina care îi face să meargă încet era aparent deținută de o persoană cu un statut social inferior lor. Această reacție fiziologică confirmă că nu este vorba doar de o percepție subiectivă, ci de răspunsuri biologice reale la situațiile de stres induse de trafic.
Concluzii
“Datele din ambele experimente oferă dovezi că, deși circumstanțele actuale din trafic pot fi suficiente pentru a provoca furie, particularitățile șoferilor care provoacă întârzierea sunt la fel de importante, dacă nu chiar mai importante decât ceea ce de fapt s-a întâmplat și cauzează condusul mai încet”, conchid cercetătorii.
Aceste descoperiri sugerează că prejudecățile legate de statutul social influențează semnificativ comportamentul la volan, ducând la tratamente diferite ale șoferilor în funcție de percepția vehiculului pe care îl conduc sau de experiența lor la volan. Înțelegerea acestor mecanisme psihologice poate contribui la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de educație rutieră și la reducerea agresivității în trafic.
Referințe
Doob, A. N. și Gross, A. E. (1968). Statutul frustratorului ca inhibitor al răspunsurilor de claxonare. The Journal of Social Psychology, 76(2), 213-218.
Stephens, A. N. și Groeger, J. A. (2014). Urmărirea șoferilor mai lenți: statutul șoferului principal moderează furia și răspunsurile comportamentale ale șoferului și exonerează vinovăția. Transportation Research Part F: Traffic Psychology and Behaviour, 22, 140-149. doi: 10.1016/j.trf.2013.11.005
Sursa foto: https://www.psychologicalscience.org/