- București, Constanța și Iași au cele mai mari frecvențe de daune.
- Harghita, Covasna și Sălaj au cele mai mici frecvențe.
- Persoane juridice: Iași, Galați, Dolj, Ilfov și Cluj au cele mai multe daune.
- Daunele medii sunt cele mai mici în Sibiu, Cluj, București și Argeș.
Când vine vorba despre siguranța rutieră, statistica oferă o perspectivă obiectivă asupra comportamentului șoferilor din diferitele regiuni ale României. Un studiu recent realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a analizat frecvența daunelor RCA pe județe, dezvăluind realități surprinzătoare despre care sunt zonele cu cei mai periculoși șoferi din țara noastră.
Rezultatele confirmă parțial prejudecățile existente, dar aduc și surprize neașteptate în ceea ce privește clasamentul județelor cu cel mai mare risc rutier.
Județele cu cei mai periculoși șoferi: surpriza de la nord-est
Contrar așteptărilor, topul județelor cu cei mai periculoși șoferi nu este dominat exclusiv de zone urbane aglomerate. Potrivit studiului ASF, frecvența daunelor pentru persoanele fizice arată următoarea ierarhie:
- București: 6,78% frecvența daunelor
- Constanța: 6,40% frecvența daunelor
- Iași: 6,27% frecvența daunelor
În timp ce pentru București și Constanța explicația pare logică - trafic intens, șoferi mai agresivi și stres urban ridicat - prezența județului Iași în top ridică semne de întrebare și sugerează factori specifici zonei.
Județele cu cei mai siguri șoferi
La polul opus, județele cu cele mai mici frecvențe ale daunelor demonstrează că siguranța rutieră poate fi o realitate:
- Harghita: 2,84% frecvența daunelor
- Covasna: 3,15% frecvența daunelor
- Sălaj: 3,42% frecvența daunelor
Aceste județe se remarcă prin diferențe substanțiale față de liderii negativi, cu frecvențe cu peste 50% mai mici decât în București.
Persoane juridice: o realitate diferită
Analizând vehiculele înregistrate pe persoane juridice, situația se schimbă dramatic. Aici, factorii determinanți sunt:
- Neglijența în întreținere: șoferii nu îngrijesc mașinile de serviciu ca pe cele personale
- Utilizare intensivă: aceste automobile sunt conduse mult mai frecvent
În această categorie, județele cu cele mai multe daune (peste 11%) sunt:
- Iași (din nou pe primul loc)
- Galați
- Dolj
- Ilfov
- Cluj
Județele cu performanțe bune se mențin: Botoșani, Harghita, Hunedoara, Caraș-Severin, Călărași, Covasna și Sălaj.
Valoarea daunelor: o perspectivă financiară surprinzătoare
Deși frecvența daunelor plasează anumite județe în top, valoarea medie a daunelor oferă o imagine diferită:
Cele mai mici daune medii (4.000-5.000 lei):
- Sibiu
- Cluj
- București
- Argeș
Cele mai mari daune medii (9.000-10.000 lei):
- Sălaj
- Suceava
Acest paradox sugerează că în unele județe accidentele sunt mai frecvente dar mai ușoare, în timp ce în altele sunt mai rare dar mai grave.
Puterea motorului: factorul decisiv
Studiul confirmă corelația directă între puterea motorului și riscul de accident:
Motoare sub 1200 cm³:
- Frecvența daunelor: 3,78%
- Valoarea medie a daunei: 5.283 lei
Motoare peste 2500 cm³:
- Frecvența daunelor: 7,91% (peste dublu)
- Valoarea medie a daunei: 8.511 lei
Această diferență dramatică demonstrează că mașinile puternice încurajează un stil de conducere mai agresiv, cu consecințe directe asupra siguranței rutiere.
Vârsta șoferilor: experiența contează
Statisticile pe grupe de vârstă confirmă importanța experienței în conducerea defensivă:
- Sub 25 de ani: 6,15% frecvența daunelor
- Peste 40 de ani: 4,59% frecvența daunelor
Combinat cu factorul puterii motorului, un șofer tânăr la volanul unei mașini puternice reprezintă cel mai mare risc statistic pe șoselele din România.
Concluzii și implicații
Studiul ASF oferă o radiografie obiectivă a siguranței rutiere în România, evidențiind că:
- Factorul urban nu este singurul determinant al riscului rutier
- Puterea motorului rămâne cel mai important predictor al accidentelor
- Experiența șoferului face diferența între siguranță și risc
- Tipul de proprietate (fizică vs juridică) influențează comportamentul la volan
Aceste date nu doar că confirmă unele prejudecăți comune, dar oferă și surprize care ar trebui să determine o reflecție asupra factorilor reali care influențează siguranța rutieră în România.