- Patru țări renunță la obligația amestecării biocarburanților: Finlanda, Letonia, Germania, Cehia.
- Germania vizează eliminarea materiilor prime agricole din biocarburanți până în 2030.
- România investește în facilități de biocarburanți, deși alții renunță la utilizare.
- Directiva UE pentru energia regenerabilă 2021-2031 nu a fost încă transpusă în legislația românească.
Prețurile la carburanți au devenit o preocupare majoră pentru toți șoferii europeni, determinând guvernele să caute soluții pentru stabilizarea costurilor. În timp ce Uniunea Europeană impune din 2007 adăugarea de biocarburanți în combustibilii clasici, recent patru state membre au decis să renunțe sau să reducă această obligație. Măsura vine în contextul în care biocarburanții contribuie la creșterea prețului final al benzinei și motorinei.
Fiecare stat membru și-a dezvoltat propria strategie pentru menținerea la un nivel acceptabil a prețurilor la combustibili, însă provocările sunt considerabile. Pe de o parte există presiunea costurilor crescute, iar pe de altă parte există directive europene privind dezvoltarea industriilor de combustibili alternativi și reducerea emisiilor poluante.
Patru țări renunță la obligația de amestecare a biocarburanților
Finlanda avea planuri ambițioase de creștere a proporției de biocarburanți până la 30% până în 2029. Cu toate acestea, autoritățile finlandeze au decis să reducă obligațiile de amestecare pentru anii 2022 și 2023, scopul principal fiind scăderea prețurilor atât la combustibilii fosili, cât și la cei regenerabili.
Letonia a implementat măsuri similare pentru stabilizarea prețurilor, suspendând amestecul obligatoriu de biocarburanți pe perioada 1 iulie 2022 - 31 decembrie 2023. În această perioadă, adăugarea de biocarburanți în benzină și motorină devine voluntară pentru distribuitori.
Germania propune o abordare și mai radicală, vizând eliminarea completă a materiilor prime agricole din producția de biocarburanți până în 2030. Argumentul german nu se limitează doar la stabilitatea prețurilor pe piața combustibililor, ci include și preocupări legate de siguranța alimentară globală.
Cehia a decis că utilizarea biocarburanților devine opțională începând cu 1 iulie 2023, menținând însă în vigoare obligațiile privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a nivelului de poluare.
Perspectivele biocarburanților la nivel global
Departamentul pentru Agricultură al SUA anticipează o reducere a consumului de biocarburanți în perioada următoare, generată în principal de prețurile ridicate ale carburanților. Conflictul din Ucraina a accentuat dezechilibrul de pe piața energetică globală, contribuind la această tendință.
Totuși, evoluția biocarburanților diferă semnificativ de la o țară la alta. În ciuda reducerii consumului general, se preconizează o creștere a producției de bioethanol în șase state europene: Franța, Germania, Polonia, Ungaria, Bulgaria și România.
Situația din România: investiții majore în contextul incertitudinii
România se află într-o situație contradictorie. Pe de o parte, țara investește semnificativ în fabrici de biocarburanți, iar pe de altă parte mai multe state renunță la utilizarea acestora. În plus, Directiva UE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile pentru perioada 2021-2031 nu a fost încă transpusă complet în legislația românească.
Investiții importante în producția de biocarburanți
Compania elvețiană Clariant plănuiește deschiderea unei fabrici de ultimă generație pentru obținerea de bioethanol celulozic la Podari. Investiția este estimată la 140 de milioane de euro și ar urma să creeze aproximativ 800 de locuri de muncă.
OMV Petrom a anuntat producerea de combustibil sustenabil pentru aviație (SAF - Sustainable Aviation Fuel) la rafinăria Petrobrazi. Procesul implică prelucrarea uleiului de rapiță de pe piața locală și va contribui la diminuarea emisiilor de CO2 din zborurile comerciale.
Potențialul de biomasă al României
Potrivit Ministerului Agriculturii, România are capacitatea de a produce anual între 35 și 50 de milioane de tone de biomasă din resturi vegetale. Acest potențial energetic variază în funcție de producția de plante energetice realizată în fiecare an.
În 2020, România a produs aproximativ 300.000 de tone de biodiesel pur (292.374 tone conform INS), din totalul de 21,8 milioane de tone produse în Uniunea Europeană. Țara noastră se situează spre sfârșitul clasamentului producătorilor europeni, care este condus de:
- Spania: 4,2 milioane de tone
- Germania: 3,7 milioane de tone
- Franța: 2,3 milioane de tone
Provocări și oportunități pentru piața românească
Renunțarea mai multor țări europene la utilizarea obligatorie a biocarburanților ridică întrebări importante despre viitorul investițiilor românești în acest sector. Totuși, angajamentele UE privind reducerea emisiilor de carbon și dezvoltarea energiilor regenerabile rămân în vigoare, ceea ce ar putea menține cererea pentru biocarburanți pe termen lung.
România trebuie să echilibreze între necesitatea reducerii prețurilor la combustibili pentru consumatori și oportunitatea de dezvoltare a unei industrii locale de biocarburanți care ar putea contribui la independența energetică a țării și la îndeplinirea obiectivelor de mediu.
sursa foto: digi24.ro
