- CNG folosește ~200 bar, GPL 5–15 bar, diferite stocări.
- CNG octan ~120–130, GPL ~92–105; detonație mai mică la CNG.
- Eficiența energetică similară cu benzina; ardere curată.
- Putere și accelerație aproape identice față de benzină; vechile instalații dădeau 5–10% scădere.
Motoarele alimentate cu gaz natural comprimat (CNG) și cele pe gaz petrolier lichefiat (GPL) reprezintă două alternative populare la carburanții tradiționali benzină și motorină. CNG folosește metan comprimat la presiuni foarte ridicate (≈200 bar), în timp ce GPL este un amestec de propan și butan stocat sub formă lichidă la presiuni moderate (5–15 bar).
Ambele combustibili ard mai curat decât benzina sau motorina, având emisii poluante reduse și costuri per kilometru mai mici. Totuși, există diferențe semnificative între eficiența, performanța și practicabilitatea motoarelor pe CNG vs. GPL, mai ales în contextul anului 2025, când infrastructura și tehnologiile disponibile în Europa influențează utilitatea fiecărei opțiuni.
În continuare vom compara în detaliu motoarele pe CNG și GPL din perspectiva eficienței energetice, costurilor de alimentare și întreținere, disponibilității infrastructurii, impactului asupra mediului, fiabilității componentelor, precum și avantajelor/dezavantajelor în utilizarea de zi cu zi.
Eficiența energetică și performanța motorului
Motoarele pe CNG și GPL au ambele o funcționare similară cu motoarele pe benzină (sunt motoare cu aprindere prin scânteie), însă caracteristicile combustibililor influențează ușor eficiența și performanța.
Cifra octanică este un prim aspect distinctiv: CNG are o cifră octanică foarte ridicată, de ~120–130, comparativ cu ~92–105 la GPL. Octanajul superior al gazului natural înseamnă o rezistență mai mare la autoaprindere (detonație), permițând teoretic un raport de compresie mai mare și o ardere mai controlată. În practică, un motor alimentat cu CNG rulează foarte uniform, având tendință de stabilitate comparabilă cu cea a unui motor electric.
Eficiența termică a motoarelor pe CNG și GPL este, în general, similară cu cea a motoarelor pe benzină, neexistând compromisuri majore. Surse din industrie confirmă că un motor optimizat pentru gaz poate atinge eficiență energetică comparabilă cu benzina sau motorina. Arderea completă și caracterul gazos al acestor combustibili asigură o combustie curată, fără depuneri, ceea ce ajută la menținerea eficienței pe termen lung.
CNG are o putere calorifică specifică de ~50 MJ/kg (metanul pur) iar GPL ~46 MJ/kg (mix propan/butan), însă densitatea energetică în rezervor diferă – gazul natural comprimat ocupă mai mult volum pentru aceeași energie disponibilă, influențând autonomia.
Puterea motorului și răspunsul la accelerație rămân apropiate de cele obținute pe benzină la ambele tipuri de alimentare. La instalațiile de generație veche se înregistrau mici scăderi de putere – de ordinul 5-10% – în special pentru CNG, din cauza densității scăzute a încărcăturii admise în cilindri.
Totuși, la vehiculele moderne aceste diferențe de putere au devenit nesemnificative, conversiile și motoarele bi-fuel actuale livrând performanțe aproape identice cu cele pe benzină. În cazul GPL, consumul specific volumetric este ușor mai mare decât la benzină – de regulă cu ~10-15%, deoarece un litru de GPL conține mai puțină energie decât un litru de benzină. Cu toate acestea, performanța dinamică (accelerarea, viteza maximă) rămâne practic neschimbată.
Costurile de alimentare și întreținere
Costul carburantului pe kilometru este un motiv principal pentru care șoferii aleg CNG sau GPL. Ambele oferă economii semnificative față de benzina sau motorina standard. De exemplu, în Europa, costul mediu al combustibilului pentru 100 km este de doar ~5–7 € pentru CNG și ~4–6 € pentru GPL, comparativ cu 9–12 € pe benzină.
Aceasta se traduce prin cheltuieli per kilometru cu 30-50% mai mici decât la alimentarea cu benzină. GPL tinde să fie ușor mai ieftin decât CNG în exploatare, datorită prețului mai scăzut pe litru și accizelor reduse în multe țări. Spre exemplu, în Polonia, 100 km cu GPL costă ~4,70 €, în timp ce cu CNG ~5,23 €, ambele fiind mult sub costul pe benzină (~8,63 €).
Economiile de cost pentru combustibil fac ca investiția într-o instalație GPL să se amortizeze relativ rapid – estimativ în ~25.000 km parcurși, în funcție de consum și de prețurile locale.
Costuri de instalare și mentenanță specializată
Echipamentele pentru CNG (rezervor, supape, conducte) trebuie să reziste la presiuni de peste 200 bar, ceea ce le face mai scumpe. Specialiștii afirmă că o instalație CNG este cu ~30-50% mai costisitoare decât una GPL echivalentă. În plus, conversiile CNG sunt mai rare și necesită service-uri specializate, pe când conversiile GPL sunt comune – în România, prețul montajului GPL post-vânzare variază în jur de 500-1500€ în funcție de autoturism și tehnologia folosită.
La capitolul mentenanță, ambele sisteme necesită atenție, însă în moduri diferite. Avantajul major al ambelor combustibili este arderea curată, care nu generează funingine, depuneri de carbon sau alți compuși care să contamineze uleiul motor. Ca urmare, uleiul își păstrează proprietățile mai mult timp, iar motorul se uzează mai lent – se consideră că alimentarea cu gaz prelungește durata de viață a motorului și poate extinde intervalele de schimb de ulei.
Motoarele pe GPL pot necesita verificarea periodică a jocului supapelor (la intervale mai mici decât pe benzină), mai ales la motoarele mai vechi fără tacheți hidraulici. În cazul CNG, întreținerea se concentrează pe siguranța rezervorului de gaz și a echipamentelor de înaltă presiune. Rezervoarele CNG trebuie verificate periodic (în unele țări la fiecare 3-5 ani) și înlocuite conform termenelor de valabilitate stabilite de producător (adesea ~15-20 de ani).
Disponibilitatea infrastructurii în 2025
Disponibilitatea stațiilor de alimentare diferă radical între GPL și CNG, atât în Europa, cât și în România.
GPL-ul (autogazul) are o infrastructură extinsă și matură: în prezent, este cel mai răspândit combustibil alternativ, cu peste 48.000 de stații GPL în Uniunea Europeană (aproximativ o stație din 4 are și pompă GPL, la nivel european). În România funcționează aproape 2400 de stații autorizate de GPL pe întreg teritoriul – practic, în orice oraș sau pe principalele drumuri există posibilități de realimentare.
CNG-ul, în schimb, are o rețea de stații mult mai limitată. La nivelul întregii Uniuni Europene existau în jur de 4.200 de stații publice de CNG la finalul anului 2024 – de peste 10 ori mai puține decât stațiile GPL. Distribuția lor este inegală: țări precum Italia, Germania, Cehia, Suedia sau Spania au dezvoltat rețele CNG destul de extinse în ultimul deceniu, însă în multe alte state infrastructura este modestă sau inexistentă.
Situația din România
În România, până recent CNG a fost aproape inexistent la pompe. Situația a început să se schimbe în 2023, când s-a deschis prima rețea națională de stații CNG, în urma unui proiect co-finanțat european. Au fost inaugurate zece stații noi de gaz natural comprimat, amplasate de-a lungul coridorului rutier Arad – Timișoara – Deva – Sibiu – Pitești – București – Constanța, plus Drobeta și Craiova.
Acestea completează stația pilot existentă la Râmnicu Vâlcea, rezultând un total de 10–11 puncte de alimentare CNG operaționale în țară. Chiar și cu această extindere, infrastructura rămâne limitată la principalele orașe și rute; în restul teritoriului, accesul la CNG este dificil.
Autonomia și capacitatea de stocare
Datorită densității energetice mai mari în rezervor, GPL conferă mașinii o autonomie tipică mai mare decât CNG. Rezervoarele toroidale de GPL (montate în locul roții de rezervă) au uzual 40-60 litri, oferind de regulă 400-500 km autonomie cu GPL pentru un autoturism compact, pe lângă rezerva de benzină.
La CNG, rezervoarele cilindrice de înaltă presiune stochează o cantitate limitată de gaz: pentru autoturisme, capacitatea uzuală echivalează cu ~15 kg CNG (aprox. 21-25 m³) distribuită în unul sau mai multe cilindri, ceea ce se traduce în autonomii de ~300-400 km în condiții normale.
Impactul asupra mediului
Un argument esențial în favoarea CNG și GPL este impactul ecologic redus comparativ cu carburanții clasici. Atât gazul natural comprimat, cât și GPL-ul ard mai curat și emit substanțe poluante în cantități mai mici.
Emisii de CO₂ și gaze cu efect de seră
Emisiile de dioxid de carbon (CO₂) scad semnificativ atunci când se folosește gaz în loc de benzină sau motorină. Motivul este compoziția chimică: gazele au un conținut de carbon mai mic și hidrogen mai mult în moleculă, generând mai multă apă și mai puțin CO₂ la ardere.
Conform datelor:
- Autoturismele pe GPL emit cu ~15% mai puțin CO₂ față de echivalentul pe benzină
- Gazul natural poate reduce emisiile de CO₂ cu ~25-30% comparativ cu benzina în cazul autoturismelor și vehiculelor comerciale ușoare
- Chiar și față de motoarele diesel moderne, un vehicul pe CNG emite cu ~10-20% mai puțin CO₂
Emisii de noxe și particule
Emisiile de noxe (NOx) și particule sunt capitolul la care gazele excelează cu adevărat. Atât CNG, cât și GPL ard fără a produce funingine sau particule (PM) aproape deloc, spre deosebire de motorină sau chiar de benzina direct injectată.
Testele arată că motoarele pe gaz emit cu 95% mai puține particule în comparație cu combustibilii tradiționali – practic, evacuarea este lipsită de fum sau funingine. Aceasta are un impact major asupra calității aerului în orașe, reducând poluarea cu particule fine periculoase pentru sănătate.
Oxizii de azot (NOx), responsabili pentru smog și probleme respiratorii, sunt emiși în cantități mult reduse de motoarele pe gaz. O mașină pe GPL reduce emisiile de NOx cu până la 96% față de un diesel echivalent.
Fiabilitatea și durabilitatea componentelor
Fiabilitatea motoarelor alimentate cu CNG sau GPL depinde în mare măsură de calitatea instalării și de mentenanța corespunzătoare, însă în linii mari aceste sisteme s-au dovedit robuste și durabile.
Beneficiile combustiei curate
Principalul beneficiu este combustia curată. Depunerile de carbon, calamina pe supape, segmenti și coroana pistonului sunt reduse drastic. Uleiul motor rămâne curat timp îndelungat, nefiind contaminat de combustibil (gazul nu diluează uleiul ca benzina la porniri la rece și nici nu produce funingine ca motorina).
Acest lucru înseamnă uzură mai mică pentru piese, intervale de schimb ale uleiului care pot fi extinse și o protecție mai bună anticoroziune în interiorul motorului.
Provocări tehnice și măsuri preventive
Temperaturile de ardere pot fi puțin mai ridicate pe gaz, ceea ce pune stres pe scaunele supapelor de evacuare. La motoarele moderne, supapele sunt fabricate din materiale rezistente și fac față fără probleme. Însă la motoare mai vechi poate apărea fenomenul de recesiune a scaunelor supapelor dacă acestea nu sunt suficient de dure.
Sistemele de aprindere și alimentare pot necesita și ele mici ajustări pentru fiabilitate optimă. Gazul are nevoie adesea de o tensiune de aprindere puțin mai mare – bujiile trebuie să fie în stare foarte bună, iar bobinele de inducție fără defecțiuni, altfel pot apărea ratări de aprindere.
Avantaje și dezavantaje în utilizarea zilnică
Avantajele GPL
- Infrastructura extinsă: Disponibil aproape oriunde în Europa și România
- Costuri reduse: Cel mai ieftin combustibil fosil per kilometru
- Flexibilitate: Autonomie combinată excelentă (GPL + benzină)
- Accesibilitate: Multe modele disponibile, instalații aftermarket comune
- Întreținere simplă: Service-uri specializate disponibile pretutindeni
Dezavantajele GPL
- Restricții de parcare: Interzis în parcările subterane din cauza proprietăților gazului
- Spațiu de încărcare: Rezervorul toroidal reduce spațiul pentru roata de rezervă
- Verificări periodice: Rezervorul necesită verificări ISCIR și înlocuire după ~10 ani
Avantajele CNG
- Cea mai curată combustie: Cel mai prietenos combustibil fosil cu mediul
- Siguranță ridicată: Gazul se dispersează rapid în caz de scurgere
- Performanță superioară: Cifra octanică foarte ridicată, funcționare lină
- Fără restricții de parcare: Permis în parcările subterane
Dezavantajele CNG
- Infrastructura limitată: Foarte puține stații, mai ales în România
- Costuri inițiale mari: Instalația și echipamentele sunt scumpe
- Autonomie redusă: Mai puțini kilometri pe gaz față de GPL
- Spațiu și greutate: Rezervoarele ocupă mult loc și sunt grele
- Service specializat: Mai greu de găsit și mai scump
Comparație tabelară CNG vs. GPL
| Aspect | CNG (Gaz Natural Comprimat) | GPL (Gaz Petrolier Lichefiat) |
|---|---|---|
| Compoziție și stocare | Metan comprimat la ~200 bar | Propan/butan lichefiat la ~5–15 bar |
| Cifra octanică | ~120–130 (foarte ridicată) | ~92–100 (ridicată, similară benzinei premium) |
| Cost combustibil | ~5–7 € per 100 km | ~4–6 € per 100 km (cel mai ieftin) |
| Cost instalare | Cu ~30-50% mai mare ca GPL | ~1000€ aftermarket, accesibil |
| Stații de alimentare | ~4.200 în UE, 10-11 în România | ~48.000 în UE, ~2.400 în România |
| Autonomie tipică | ~300–400 km pe CNG | ~400–500 km pe GPL |
| Emisii CO₂ | Cu ~25% mai puțin vs. benzină | Cu ~15% mai puțin vs. benzină |
| Siguranță | Gaz mai ușor ca aerul, se disipează | Gaz mai greu, interzis în parcări subterane |
| Disponibilitate modele | Puține modele disponibile | Multe modele și conversii aftermarket |
Concluzia pentru 2025
În contextul anului 2025, GPL rămâne cea mai practică opțiune pentru majoritatea șoferilor români datorită infrastructurii extinse, costurilor reduse și flexibilității în utilizare. Este ideal pentru cei care parcurg mulți kilometri și doresc economii immediate la combustibil.
CNG reprezintă cea mai ecologică alternativă pentru transport, fiind perfect pentru flote urbane, transportul public sau utilizatorii cu trasee fixe care au acces la stații CNG. Este recomandat pentru cei care prioritizează impactul asupra mediului și au posibilitatea de a planifica traseele în funcție de infrastructura disponibilă.
Ambele sisteme oferă o experiență de conducere similară cu benzina, costuri de operare reduse și beneficii ecologice semnificative, reprezentând opțiuni viabile de tranziție spre un transport mai sustenabil.
