- Poliția română nu poate amenda bazat pe filmări cu aparate neomologate.
- Doar câteva instanțe admit filmările ca probă; aplicarea sancțiunilor rămâne limitată.
- În alte țări, cetățenii trimit video către poliție, identificând șoferul prin înmatriculare.
- Sistemul ar crește siguranța, responsabilizarea șoferilor și eficiența poliției, dar necesită cadru legal clar.
Rețelele de socializare sunt pline zilnic de filmări din trafic postate de șoferi, multe dintre acestea surprinzând abateri grave de la regulile de circulație. Deși Poliția a emis comunicat prin care informează că postarea unor astfel de filmări nu este legală, încă nu s-au înregistrat sancțiuni pentru cei care le publică.
Întrebarea care se ridică este mai complexă: poate Poliția să se autosesizeze și să amendeze pe baza unei filmări postate pe internet? Această problematică devine cu atât mai relevantă cu cât mulți polițiști și instanțe de judecată nu iau în considerare înregistrările video realizate de șoferi în trafic.
Cazuri flagrante care necesită intervenție
Recent, pe internet a apărut o înregistrare cu un șofer care își ținea în brațe copilul de doar câțiva anișori în timp ce conducea pe Valea Oltului. Acest comportament iresponsabil pune în pericol nu doar familia acestuia, ci și ceilalți participanți la trafic. Astfel de situații ridică întrebarea legitimă: nu ar trebui să fie sancționate astfel de acțiuni, indiferent de modul în care ajung la cunoștința autorităților?
Poziția actuală a Poliției Române
Conform legislației în vigoare, reprezentanții Poliției susțin că nu pot emite amenzi pe baza filmărilor realizate cu aparate neomologate. Argumentul invocat se bazează pe faptul că imaginile ar putea fi modificate digital, deși în realitate majoritatea șoferilor doresc doar ca cei care comit abateri grave să fie sancționați.
Această poziție conservatoare ignoră faptul că nu toți românii sunt specialiști IT care modifică imagini pentru a prejudicia alte persoane. Majoritatea filmărilor sunt autentice și surprind situații reale care pun în pericol siguranța rutieră.
Instanțele de judecată și acceptarea probelor video
În prezent, doar foarte puține instanțe de judecată din România au început să accepte filmările ca probă în procesele judiciare. Această acceptare se limitează de obicei la situațiile în care înregistrarea este folosită de cel care face contestația în scop propriu.
Această abordare restrictivă face foarte dificilă sancționarea celor care comit ilegalități în trafic, chiar și atunci când există probe video clare.
Practici internaționale în utilizarea filmărilor
Țările europene avansate
În majoritatea celorlalte țări europene, precum și în America, cetățenii au dreptul legal de a trimite Poliției filmări cu cei care comit abateri în trafic. Procesul funcționează eficient:
- Cetățenii trimit materialele video către autorități
- Șoferii sunt identificați pe baza înmatriculării
- Se emit sancțiuni conform legislației
Beneficiile unui sistem functional
Implementarea unui astfel de sistem în România ar avea multiple avantaje:
- Creșterea siguranței rutiere prin descurajarea comportamentelor periculoase
- Responsabilizarea șoferilor care știu că pot fi filmați și sancționați
- Eficientizarea activității Poliției prin implicarea cetățenilor în monitorizarea traficului
- Reducerea accidentelor cauzate de conduita agresivă sau neglijentă
Obstacole în implementarea sistemului
Aspecte tehnice
Principala preocupare a autorităților se referă la autenticitatea imaginilor. Cu toate acestea, există soluții tehnice pentru validarea înregistrărilor:
- Verificarea metadatelor fișierelor video
- Analiza tehnică pentru detectarea modificărilor
- Utilizarea unui sistem de raportare structurat
Aspecte legale
Cadrul legal actual nu oferă baza necesară pentru acceptarea generalizată a probelor video de la cetățeni. Ar fi necesare modificări legislative pentru:
- Definirea condițiilor de acceptare a filmărilor
- Stabilirea procedurilor de verificare
- Reglementarea drepturilor și obligațiilor cetățenilor
Concluzie
Deși România este încă departe de standardele europene în ceea ce privește acceptarea filmărilor cetățenilor ca probă pentru sancționarea abaterilor rutiere, implementarea unui astfel de sistem ar fi relativ simplă din punct de vedere tehnic și ar contribui semnificativ la creșterea siguranței în trafic.
În contextul actual, în care comportamentele periculoase în trafic sunt tot mai frecvente și mai grave, refuzul de a folosi toate mijloacele disponibile pentru identificarea și sancționarea abaterilor pare nejustificat. Un cadru legal adaptat și o abordare modernă din partea autorităților ar putea transforma filmările cetățenilor dintr-o simplă dovadă a frustrării într-un instrument eficient de creștere a disciplinei rutiere.
