- Proiectul lui Cazanciuc urmărește închisoare directă pentru șoferi beți, drogați, fără permis.
- Inițiativa este în memoria Anastasiei, fetița de 4 ani, ucisă.
- Poliția: aproximativ 500 de victime în accidente provocate de conducerea fără permis.
- În iulie 2023, 1.166 infracțiuni de conducere sub influența drogurilor.
România se confruntă cu o problemă gravă în trafic: numărul șoferilor care conduc fără permis, sub influența alcoolului sau drogurilor și care provoacă accidente mortale continuă să crească alarmant. Recent, senatorul PSD Robert Cazanciuc a reluat o inițiativă legislativă respinsă în 2019, prin care astfel de conducători să fie condamnați direct la închisoare.
Context dramatic: când neglijența costă vieți
Initiativa vine în memoria Anastasiei, fetiței de doar 4 ani ucise de Ziua Copilului de un șofer fără permis, și a celorlalți copii și adulți care au plătit cu viața din cauza iresponsabilității unor conducători auto. Potrivit datelor Poliției Române, aproximativ 500 de persoane și-au pierdut viața sau au fost grav rănite în accidente provocate de șoferi fără permis sau sub influența substanțelor interzise.
Propunerea legislativă - măsuri drastice pentru situații extreme
Inițiativa senatorului Cazanciuc
Senatorul PSD Robert Cazanciuc, vicepresedinte al Senatului, a anunțat reluarea proiectului chiar de Ziua Comemorării Victimelor Accidentelor Rutiere. În declarația sa publică pe Facebook, oficialul a precizat:
“În anul 2019, am demarat o inițiativă de modificare a legislației penale astfel încât niciun șofer beat, drogat sau fără permis care a produs un accident mortal să nu mai poată scapa de pedeapsa cu închisoarea. Anunț public că voi relua inițiativa pentru modificarea legii împotriva șoferilor care se urcă la volan fără să aibă dreptul de a conduce și provoacă accidente rutiere mortale.”
Motivația din spatele propunerii
Cazanciuc a motivat inițiativa prin reference la “cei 100 de persoane care au pierit pe șosele din data de 8 iunie 2021 (momentul votului de respingere din Camera Deputaților) și până astăzi, din cauza unor ‘șoferi’ inconștienți”. Propunerea vizează eliminarea oricărei posibilități de evitare a închisorii pentru cei care:
- Conduc fără permis și provoacă accidente mortale
- Conduc sub influența alcoolului și ucid
- Conduc drogați și iau vieți nevinovate
Situația alarmantă din traficul românesc
Creșterea consumului de droguri în rândul șoferilor
Un aspect îngrijorător relevat de statistici este că, pentru prima dată, în luna iulie 2023, autoritățile au identificat în Capitală mai mulți conducători drogați decât beți. Bogdan Berechet, directorul general al Poliției Capitalei, a confirmat această tendință:
“Au fost constatate 1.166 de infracțiuni de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană aflată sub influența unor substanțe psihoactive. Dintre acestea, 966 de infracțiuni au fost constatate de către brigada rutieră, 199 de către secțiile de poliție. La acest moment, persoanele depistate sub influența drogurilor au depășit persoanele care au fost depistate cu consumul de alcool.”
Cifre concrete despre abuzurile în trafic
Statisticile relevă:
- 70 de dosare penale pentru conducerea sub influența drogurilor (iulie 2023)
- 60 de dosare penale pentru conducerea sub influența alcoolului (aceeași perioadă)
- Un caz șocant: un șofer depistat pozitiv la șapte tipuri de droguri simultan
Consumul de alcool în România - contextul social
Date Eurostat despre consumul de alcool
Potrivit datelor oficiale, România înregistrează cifre îngrijorătoare:
- 35% dintre adulți declarau în 2019 că au băut alcool în exces cel puțin o dată pe lună
- România ocupă locul zece în Europa la consumul de alcool pur
- 11 litri de alcool pur sunt consumați anual de fiecare român
Aceste statistici explică parțial numărul mare de accidente provocate de șoferi aflați sub influența alcoolului.
Cazuri concrete - când realitatea depășește ficțiunea
Șoferul cu șapte droguri în organism
O situație exemplificatoare s-a petrecut recent în București, când un conducător auto a fost depistat pozitiv la toate categoriile de droguri testate, mai puțin amfetamina. Dialogul cu polițiștii, relatat de Ministerul Afacerilor Interne, ilustrează perfect inconștiența unor șoferi:
Polițist: “Cu ce indică aici, mai aveați puțin și îl stricați dumneavoastră. Lipsește doar amfetamina.”
Șofer: “Mama, bombă sunt! Sigur nu e stricat?”
Polițist: “Mergem pentru recoltarea de probe biologice.”
Șofer: “Nu merg că mi-am adus aminte. Prin mai cred că am fumat o țigară.”
Acest caz demonstrează nu doar iresponsabilitatea, ci și lipsa totală de conștiință asupra gravității faptelor comise.
Necesitatea măsurilor drastice
De ce este nevoie de pedeapsa cu închisoarea
Argumentele pentru adoptarea măsurilor severe sunt multiple:
-
Efectul de descurajare: Știind că vor ajunge direct la închisoare, mulți șoferi s-ar gândi de două ori înainte să se urce beți sau drogați la volan
-
Justiția pentru victime: Familiile celor uciși merită să vadă că viața lor a avut valoare și că ucigașul nu scapă cu o amendă
-
Protecția societății: Eliminarea din trafic a celor care demonstrează că nu respectă viața umană
-
Mesajul pentru societate: Statul arată că ia în serios protejarea cetățenilor în trafic
Comparația cu alte țări europene
În multe state din Europa Occidentală, pedepsele pentru astfel de fapte sunt mult mai severe decât în România. Adopatrea acestei legi ar alinia România la standardele europene de protejare a vieții în trafic.
Sprijinul pentru inițiativă
Susținerea din partea comunității auto
Inițiativa senatorului Cazanciuc primește sprijin din partea:
- Organizațiilor din domeniul auto
- Familiilor victimelor accidentelor rutiere
- Experților în siguranță rutieră
- Cetățenilor care doresc străzi mai sigure
Mesajul către decidenți
Este timpul ca factorii de decizie să înțeleagă că “disciplina în trafic nu poate fi făcută fără norme coercitive dure”. Clemenița acordată până acum nu a făcut decât să încurajeze astfel de comportamente criminale.
Concluzii - viața nu poate fi pusă în balanță
Indiferent că vorbim despre vătămări corporale sau pierderi de vieți omenești, factorul generator trebuie sancționat drastic. Sănătatea și viața ființei umane nu pot fi puse în balanță printr-o normă legislativă diferențiată.
Initiativa în memoria Anastasiei și a celorlalți copii și adulți uciși pe șosele reprezintă o șansă pentru România de a demonstra că respectă viața cetățenilor săi. Este momentul ca Parlamentul să nu mai respingă o astfel de lege și să trimită un mesaj clar: cine ucide în trafic din neglijență va plăti conform gravității faptei sale.
