Apasă ESC sau click în afară pentru a închide

Studiu: Șoferii cu statut social mai înalt manifestă comportamente mai agresive în trafic
Sfaturi utile

Studiu: Șoferii cu statut social mai înalt manifestă comportamente mai agresive în trafic

Rezumat
  • Șoferii cu statut social înalt arată mai multă agresivitate la volan.
  • Mașinile scumpe stimulează reacții agresive față de vehicule mai ieftine sau începători.
  • Percepția îndemânării ca semnal de statut crește furia față de șoferii începători.
  • Studiile arată că șoferii de lux pot fi mai greu de iertat pentru comportamente nocive.

Comportamentul șoferilor în trafic este influențat în mare măsură de percepția statutului social, arată studiile de specialitate. Cercetările demonstrează că proprietarii de vehicule scumpe tind să manifeste mai multă agresivitate la volan, în special când interacționează cu mașini mai ieftine sau conduse de șoferi începători.

Descoperirile inițiale din 1968

În 1968, psihologii Anthony Doob și APS Fellow Alan E. Gross au făcut o observație remarcabilă: șoferii claxonau mult mai repede când se aflau blocați în spatele unei mașini mai vechi și ieftine, comparativ cu situațiile în care vehiculul din față era unul de lux. De atunci, multiple studii au confirmat că șoferii mașinilor scumpe au șanse semnificativ mai mari de a se comporta necivilizat și agresiv la volan. O simplă observație din viața de zi cu zi confirmă această tendință - câte mașini de lux ați văzut parcate pe locuri special amenajate pentru persoanele cu handicap?

Statutul social și comportamentul la volan

Într-un studiu mai recent, cercetătorii Amanda N. Stephens de la Monash University și John A. Groeger de la University of Hull au identificat noi dovezi care confirmă faptul că statutul social joacă un rol crucial în accelerarea dorinței de a adopta comportamente conflictuale față de alți șoferi. Pe lângă clasa socioeconomică, care poate fi estimată în funcție de marca și modelul mașinii, șoferii interpretează și alte semnale pentru a determina ierarhia socială la volan.

Percepția îndemânării ca indicator de statut

Un astfel de semnal este percepția îndemânării șoferului. În multe țări, șoferii începători au stickere speciale care îi anunță pe ceilalți participanți la trafic despre lipsa lor de experiență. Contrar așteptărilor că alți șoferi ar fi mai răbdători și înțelegători, Stephens și Groeger au descoperit exact opusul: șoferii sunt mult mai predispuși să reacționeze agresiv față de conducătorii auto începători.

“Se pare că șoferii cu un statut social mai înalt sunt mai susceptibili de a fi iertați în cazul afișării unui comportament indiscret care nu are nicio cauză evidentă”, scriu Stephens și Groeger. “În contrast, șoferii care învață să conducă sunt acuzați mult mai ușor pentru situații și circumstanțe care nu pot fi controlate de ei.”

“În situații provocatoare de furie, șoferii cu un statut social mai înalt și-au permis să se apropie periculos și într-o manieră agresivă de mașinile mai lente din față, iar acest comportament a fost exacerbat în toate situațiile în care mașina din față era o mașină de școală de șoferi”, explică cercetătorii.

Metodologia experimentelor

În cadrul a două experimente distincte, cei doi cercetători au cerut participanților să conducă printr-un cartier rezidențial, urmând câteva reguli de bază. Pe parcursul experimentului, furia față de ceilalți conducători a apărut atunci când mașina din experiment împiedica înaintarea celorlalți. Uneori, vehiculul din față a condus enervant de încet, împiedicându-i pe cei din spate să depășească. Alteori, a existat un motiv justificat pentru care mașina din față se deplasa încet, de exemplu prezența unui accident.

Un experiment a folosit o mașină ieftină și dărăpănată, în timp ce altul a utilizat o ambulanță nouă. Pe parcursul condusului, participanții au fost rugați să își evalueze nivelul actual de furie pe o scară de la 1 la 5. Agresivitatea șoferului a fost măsurată pe baza creșterii vitezei și a comportamentului de tailgating - adică atunci când conduci foarte aproape de mașina din față, o practică extrem de periculoasă.

Rezultatele studiilor

În ambele experimente, șoferii au raportat că au simțit mai multă furie după ce au stat în spatele vehiculului vechi și dărăpănat. Participanții s-au apropiat foarte mult atât de mașinile marcate cu semne de școală de șoferi sau de începător, cât și de mașina ieftină, dar au păstrat o distanță considerabilă față de ambulanță.

Reacții fiziologice măsurabile

Participanții au demonstrat o furie mai intensă și chiar o excitare fiziologică măsurabilă - ritmul cardiac a fost monitorizat pe tot parcursul experimentului - atunci când mașina care îi făcea să meargă încet era aparent deținută de o persoană cu un statut social inferior lor. Această reacție fiziologică confirmă că nu este vorba doar de o percepție subiectivă, ci de răspunsuri biologice reale la situațiile de stres induse de trafic.

Concluzii

“Datele din ambele experimente oferă dovezi că, deși circumstanțele actuale din trafic pot fi suficiente pentru a provoca furie, particularitățile șoferilor care provoacă întârzierea sunt la fel de importante, dacă nu chiar mai importante decât ceea ce de fapt s-a întâmplat și cauzează condusul mai încet”, conchid cercetătorii.

Aceste descoperiri sugerează că prejudecățile legate de statutul social influențează semnificativ comportamentul la volan, ducând la tratamente diferite ale șoferilor în funcție de percepția vehiculului pe care îl conduc sau de experiența lor la volan. Înțelegerea acestor mecanisme psihologice poate contribui la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de educație rutieră și la reducerea agresivității în trafic.

Referințe

Doob, A. N. și Gross, A. E. (1968). Statutul frustratorului ca inhibitor al răspunsurilor de claxonare. The Journal of Social Psychology, 76(2), 213-218.

Stephens, A. N. și Groeger, J. A. (2014). Urmărirea șoferilor mai lenți: statutul șoferului principal moderează furia și răspunsurile comportamentale ale șoferului și exonerează vinovăția. Transportation Research Part F: Traffic Psychology and Behaviour, 22, 140-149. doi: 10.1016/j.trf.2013.11.005

Sursa foto: https://www.psychologicalscience.org/

DailyDriven

Activează notificările

Nu rata nicio știre importantă!

Alege ce notificări vrei să primești: