Analiză comparativă a costurilor anuale: Mașină electrică vs hibridă vs pe benzină (România 2026)

Această analiză își propune să compare costurile anuale reale de exploatare pentru trei categorii de autoturisme în România, anul 2026: vehicule electrice (EV), vehicule hibride (HEV/PHEV) și vehicule cu motor cu combustie internă pe benzină (ICE). Comparația se bazează pe ipoteze unitare, astfel încât rezultatele să fie relevante pentru un utilizator obișnuit care dorește să evalueze alegerea unui tip de propulsie:

• Rulaj mediu anual: 15.000 km.
• Vehicule noi achiziționate în perioada 2024–2026 (modele moderne, în garanție).
• Categorii de costuri incluse: alimentarea (energie electrică sau carburant), întreținerea și reviziile anuale, asigurarea (RCA obligatorie + CASCO facultativ, estimativ), impozitul auto anual, precum și pierderea de valoare prin depreciere după primul an de utilizare.

Vom utiliza exemple reale de modele populare în România pentru fiecare categorie, pentru a ilustra concret cifrele: de exemplu, un vehicul electric de oraș Dacia Spring, un autoturism hibrid compact Toyota Corolla Hybrid și un autoturism clasic pe benzină Skoda Octavia (motorizare 1.5 TSI). Aceste modele sunt reprezentative pentru segmentele lor ca popularitate și ne vor ajuta să punem în context valorile estimate.

În cele ce urmează, vom detalia fiecare categorie de cost, apoi vom prezenta tabele comparative și grafice relevante. Toate valorile sunt exprimate în lei românești (RON) și, acolo unde este cazul, sunt folosite prețuri medii și consumuri tipice pentru anul 2025–2026 în România. S-au consultat surse relevante pentru date privind consumul de energie/combustibil, tarife, costuri de asigurare, taxe și altele, astfel încât analiza să reflecte situația actuală din România.

Costurile de alimentare (energie vs combustibil)

Diferențele de cost al alimentării dintre o mașină electrică și una pe benzină sunt semnificative. Un vehicul electric este mult mai eficient energetic – pentru a parcurge aceeași distanță, o mașină electrică necesită de circa 3 ori mai puțină energie decât una convențională cu motor termic. Aceasta se traduce în costuri de „combustibil” mult mai mici pentru EV.

Mașină electrică (EV)

Consumă energie electrică măsurată în kWh/100 km. De exemplu, Dacia Spring are un consum mediu în jur de 13–14 kWh/100 km. La un tarif mediu de ~1 RON/kWh pentru încărcare (o combinație între încărcări acasă la preț reglementat și încărcări publice mai scumpe), costul per 100 km este ~14 RON. Astfel, pentru 15.000 km, costul anual cu încărcarea electrică este aproximativ 2.000 RON. Acest cost poate fi și mai mic dacă încărcarea se face preponderent acasă la tarife reduse sau gratuite (unele locuri de muncă sau supermarketuri oferă încărcare gratuită). Un studiu de caz din România arată că, prin trecerea la vehicule electrice, cheltuielile de operare s-au redus de la ~3.200 lei pe an (pentru o mașină clasică) la ~1.200 lei pe an pentru fiecare mașină electrică. Această economie substanțială vine din prețul mult mai mic al energiei față de carburanți și eficiența ridicată a motoarelor electrice.

Mașină hibridă (HEV/PHEV)

O mașină hibridă combină un motor pe benzină cu unul electric, reducând consumul de combustibil fosil în special în oraș. Un model precum Toyota Corolla Hybrid (HEV, auto-încărcabil) are un consum real mediu de ~5 litri/100 km (poate coborî spre 4 L/100 km în oraș, dar urcă la 5–6 la drum întins). Folosind un preț mediu al benzinei de ~7,5 RON/litru (nivelul anului 2025), rezultă un cost de aproximativ 5.500–6.000 RON pe an pentru carburant (de exemplu ~5,6 lei/100 km * 150 = 5.600 RON la un consum de 5 L/100). Acest cost este cu ~30% mai mic decât la o mașină convențională pe benzină, datorită faptului că propulsia hibridă recuperează energie la frânare și folosește motorul electric la viteze mici pentru a economisi combustibil.

Mașină pe benzină

Un autoturism compact modern pe benzină (de exemplu Skoda Octavia 1.5 TSI, 150 CP) are un consum mediu real în jur de 6,5–7,5 litri/100 km (în funcție de proporția oraș/extern). La același preț al benzinei (~7,5 RON/L), costul cu combustibilul pentru 15.000 km ajunge la aproximativ 7.000–7.500 RON pe an. Observăm deci că, doar la capitolul alimentare, mașina pe benzină cheltuie anual cu ~2.000 RON mai mult decât hibrida și cu ~5.000 RON mai mult decât electrica, pentru același rulaj.

Diferența majoră provine atât din prețul carburantului (mult mai ridicat per unitatea de energie decât electricitatea), cât și din eficiența scăzută a motorului termic – doar ~18–20% din energia combustibilului se transformă efectiv în mișcare, față de ~50% eficiență globală la EV. Cu alte cuvinte, costurile de „combustibil” la un EV sunt de circa 3-4 ori mai mici per km față de un automobil pe benzină, în condițiile pieței din 2025–2026.

Citește și

De ce nu poți turna motorină în rezervorul unei mașini pe benzină, dar invers este posibil

Alegerea carburantului pentru mașină este o decizie fundamentală pe care fiecare șofer trebuie să o facă de la început....

Costurile de întreținere și revizii anuale

Întreținerea curentă (revizii, consumabile, reparații uzuale) este un alt capitol unde vehiculele electrice au un avantaj clar. Un motor cu ardere internă este un ansamblu complex, cu multe piese în mișcare și consumabile ce trebuie înlocuite periodic (ulei de motor, filtre, bujii, curele, etc.). În contrast, vehiculele electrice au mult mai puține piese mobile – adesea sub 5 componente în mișcare, comparativ cu peste 100 la un motor convențional. Astfel, EV-urile necesită mai puține operațiuni de service și au mai puține puncte potențiale de uzură.

În practică, iată cum se traduc aceste aspecte în costuri anuale aproximative de întreținere:

Mașină electrică

În primul an, o mașină electrică nouă necesită doar verificări de rutină: inspectarea sistemelor, eventual înlocuirea filtrului de habitaclu și completarea lichidului de parbriz. Nu există ulei de motor sau filtre de combustibil de schimbat. De exemplu, un proprietar de Dacia Spring a raportat un cost de numai 200 lei pentru revizia după 30.000 km parcurși – practic doar verificări și câteva consumabile minore. Totuși, în funcție de politicile service-ului, o inspecție anuală poate costa câteva sute de lei. În această analiză estimăm un cost anual de ~400 RON pentru întreținerea unui EV (acoperind verificarea tehnică anuală și eventuale mici cheltuieli precum lichide, ștergătoare, etc.). Acest nivel este semnificativ mai mic decât la mașinile cu motor termic, dat fiind că multe operațiuni (schimb ulei, sistem de evacuare, ambreiaj, distribuție) nu există la un EV.

Mașină hibridă (HEV/PHEV)

Vehiculele hibride au în continuare un motor termic pe benzină, deci necesită revizii similare celor convenționale, deși uzura unor componente poate fi redusă (de exemplu, frânele țin mai mult datorită frânării regenerative). Producători precum Toyota recomandă revizii anuale sau la ~15.000 km, care includ schimb de ulei, filtre și verificarea sistemului hibrid. Costul unei revizii anuale la un model hibrid compact se situează în jur de 600–1000 RON, în funcție de service și operațiuni. De pildă, costul unei revizii standard la modele similare poate varia între ~600 și 1.200 lei (în funcție de motorizare și dacă se folosesc piese originale). În medie, vom considera ~800 RON pe an pentru întreținerea unei mașini hibride noi. Este comparabil cu o mașină pe benzină, deși uneori producătorii oferă pachete promoționale pentru hibride (de exemplu, Toyota Hybrid Service include verificări specifice ale sistemului hibrid).

Mașină pe benzină

Un autoturism pe benzină necesită de obicei o revizie anuală (ulei motor + filtru ulei, filtru aer, filtru polen, eventual bujii la interval mai mare). Costul mediu într-un service autorizat pentru un model compact nou este în jur de 700–1000 RON pe an, similar cu cel menționat la categoria hibridă. De exemplu, pentru o Dacia Jogger nouă, o revizie completă a fost estimată la ~700 lei, iar pentru modele străine costurile pot ajunge la ~1000+ lei dacă se adaugă manoperă mai scumpă și piese de brand. Vom lua aproximativ 800 RON/an ca referință și pentru o mașină pe benzină (cum e Octavia). La acestea se pot adăuga cheltuieli ocazionale cu consumabilele de uzură: plăcuțe și discuri de frână (o dată la câțiva ani), anvelope (un set la ~3-4 ani), ș.a. În primul an însă, astfel de costuri suplimentare sunt minime pentru o mașină nouă; le putem neglija în comparația anuală sau le putem considera acoperite de marja din intervalul 600–1200 lei amintit.

Citește și

De ce multe persoane cred ca motorul 1.3 benzina nu este potrivit pentru o masina SUV. Voi v-ati cumpara?

Mulți oameni consideră că un motor de 1.3 litri pe benzină nu este potrivit pentru un SUV din mai multe motive. Deși ace...

În concluzie, costurile de întreținere anuală sunt cele mai mici la vehiculele electrice, urmate de hibride și convenționale cam la egalitate. EV-urile nu necesită schimburi de ulei și au mai puține piese ce pot ceda, deci cheltuielile cu service-ul de rutină pot fi cu 50-70% mai mici față de un automobil clasic. Această diferență se va accentua și mai mult pe termen lung (unde EV-urile scapă de reparații scumpe precum ambreiaj, eșapament, injecție, etc. și nici nu consumă sistemul de frânare la fel de mult datorită recuperării de energie).

Costurile cu asigurarea (RCA + CASCO)

Pentru a evalua costul total anual, trebuie incluse și cheltuielile cu asigurările auto:

• RCA (Răspundere Civilă Auto) – asigurarea obligatorie de răspundere, plătită anual.
• CASCO – asigurarea facultativă de avarii și furt, care acoperă daunele propriului vehicul.

Prețul unei polițe RCA depinde în principal de caracteristicile proprietarului (vârstă, istoric de daune) și de caracteristicile vehiculului (în trecut capacitatea cilindrică, iar recent și puterea în kW și tipul de combustibil pot influența tariful). În România, mașinile electrice beneficiau până de curând de tarife RCA mai mici, însă această diferență s-a estompat. Conform datelor economo.ro pe 2025, primele medii RCA anuale în funcție de tipul mașinii sunt aproximativ: 890 lei pentru electrice, 1.017 lei pentru benzină, 1.154 lei pentru motorină și 1.233 lei pentru hibride. Așadar, în medie, EV-urile și mașinile pe benzină sunt cel mai ieftin de asigurat RCA, hibridele fiind puțin mai scumpe (posibil din cauza puterii/cilindreei mai mari sau a costurilor de reparație). De exemplu, pentru șoferii maturi (45-60 ani), tarifele de referință erau ~896 lei la o mașină pe benzină, ~930 lei la una electrică și ~983 lei la una hibridă – diferențe destul de mici.

În cazul asigurării CASCO, prețul variază foarte mult în funcție de valoarea vehiculului, de profilul șoferului și de acoperirile alese (franșiză, riscuri acoperite, etc.). Ca regulă generală, prima CASCO anuală este echivalentă cu ~3-5% din valoarea de nou a mașinii. În 2026, pentru un autoturism de ~25.000 € (aprox. 125.000 RON), ne putem aștepta la un cost CASCO de ordinul 4.000–6.000 RON pe an. Mașinile mai ieftine (ex: Dacia Spring ~10.000–12.000 € cu subvenții) au CASCO mai ieftin în valoare absolută (poate ~2.000–3.000 RON/an), pe când un hibrid compact de ~30.000 € poate ajunge la ~5.000 RON/an. De remarcat că unii asiguratori au început să ofere polițe CASCO dedicate vehiculelor electrice, uneori la prețuri promoționale. De exemplu, Omniasig are produsul CASCO eCharged cu tarife pornind de la ~500 lei/an pentru EV (însă probabil cu acoperire limitată). În practică, un proprietar de Spring menționa prime CASCO între 500 lei și 1.000 € pe an, în funcție de asigurator – deci pot exista variații foarte mari.

Pentru scopul acestui raport, vom considera următoarele estimări medii anuale la pachet RCA + CASCO: ~2.400 RON pentru mașina electrică (RCA ~900 + CASCO ~1.500), ~4.200 RON pentru hibrid (RCA ~1.200 + CASCO ~3.000) și ~3.500 RON pentru benzina (RCA ~1.000 + CASCO ~2.500). Am ținut cont că mașina hibridă din exemplu (Corolla) are valoare de nou ceva mai mare decât cea pe benzină (Octavia 1.5) și astfel CASCO este ușor mai scump. Evident, aceste sume pot varia semnificativ în funcție de bonus-malus-ul șoferului și de ofertele companiilor de asigurări, dar oferă o idee asupra ordinii de mărime. Important de subliniat este că diferențele între tipurile de propulsie la RCA sunt relativ mici (câteva procente), deci asigurarea nu mai este un factor decisiv pro sau contra EV, așa cum este alimentarea sau întreținerea.

Impozitul auto anual și alte taxe

În România, impozitul anual pe mijloacele de transport (impozitul auto) se calculează în funcție de capacitatea cilindrică a motorului, conform Codului Fiscal. Există însă facilități fiscale pentru vehiculele cu tehnologii „verzi”:

• Vehiculele electrice (EV) sunt scutite de la plata impozitului auto anual. Fiind acționate electric 100%, acestea nu au cilindree (0 cmc), deci conform legii nu datorează această taxă locală. Astfel, proprietarul unui EV (persoană fizică) nu plătește deloc impozit pentru mașină. În plus, EV-urile au fost scutite și de taxa de timbru de mediu (oricum eliminată ulterior pentru toate vehiculele).
• Vehiculele hibride (atât HEV cât și PHEV) beneficiază de reducere de minimum 50% la impozitul anual. Concret, legea permite consiliilor locale să acorde o reducere de 50% sau mai mult din impozit pentru mașinile echipate cu propulsie hibridă. În practică, majoritatea primăriilor aplică reducerea standard de 50%. Așadar, dacă o Toyota Corolla Hybrid are un motor de 1.8L (1798 cmc) care ar genera un impozit de ~240 lei (pentru 1800 cmc), proprietarul va plăti doar ~120 lei pe an. (Notă: valorile exacte ale impozitului depind de indexările anuale; de exemplu, la 1.8L poate fi 240 lei în 2024, posibil ~260 lei în 2026, deci ~130 lei cu reducere.)
• Vehiculele pe benzină (non-hibride): plătesc impozitul integral, calculat pe cilindree. Pentru un motor tipic de ~1.5L (1500 cmc) cum este cel al Skodei Octavia de exemplu, impozitul anual este relativ mic – aproximativ 70–80 lei pe an. Conform grilei din Codul Fiscal actualizat, pentru motoare între 1401 și 1600 cmc impozitul este ~9 lei/200 cmc, deci ~72 lei la 1.5L (valoare ce poate crește ușor până în 2026 din cauza indexării). Motoarele mai mari (peste 1.6L) cresc substanțial impozitul (de exemplu, un 1.8L pe benzină ar fi 240 lei, iar un 2.0L ~ circa 360 lei), însă exemplul nostru de 1.5L rămâne în categoria favorabilă. Important: spre deosebire de RCA, unde EV-urile nu aveau mari avantaje tarifare, la impozitul auto situația este clară: electric = 0 lei, hibrid = reducere 50%, benzină = întregul impozit. Acesta este un stimulent fiscal pentru tehnologiile ecologice, alături de alte facilități precum vinieta Oxigen (în București hibridele și electricele sunt exceptate de la taxa pe poluare) sau parcări gratuite pentru EV în unele orașe.

În cifre absolute pentru exemplele noastre: vom considera 0 RON impozit pentru Dacia Spring (EV), ~120 RON pentru Toyota Corolla Hybrid (motor 1.8, cu reducere 50%) și ~70 RON pentru Skoda Octavia 1.5 pe benzină.

Deprecierea și pierderea de valoare după 1 an

Deprecierea este un element adesea uitat de proprietari, dar extrem de important în calculul costului real. Reprezintă scăderea valorii mașinii în timp – practic, câți bani „pierde” proprietarul din valoarea de achiziție a mașinii după un an. Dacă mașina ar fi vândută la second-hand, deprecierea este diferența între prețul de cumpărare nou și prețul de revânzare după un an. Chiar dacă proprietarul nu vinde efectiv mașina după un an, această pierdere de valoare este un cost economic real al deținerii.

Rata de depreciere depinde de marcă, model, cererea pieței și, nu în ultimul rând, de tipul de propulsie. În general, mașinile noi pierd cel mai mult în primii 1-3 ani (unde pot scădea cu 10-20% pe an în cazuri normale). Pentru analiza de față, luăm cazul unei achiziții în 2025 și evaluăm valoarea în 2026:

Mașini electrice*

Au avut în ultimii ani un ritm de depreciere relativ ridicat, din mai multe motive: prețul lor inițial este ridicat (deci absolut scăderea poate fi mare în lei), tehnologia bateriilor evoluează rapid, iar subvențiile de la stat distorsionează piața de second-hand (cine cumpără nou cu ecobonus mare își permite uneori să vândă la second-hand mai ieftin). Au existat afirmații potrivit cărora unele modele electrice pot pierde până la ~50% din valoare în primul an, deși acest procent este extrem și nu se aplică uniform. Pentru un model accesibil precum Dacia Spring, care costă ~20.000 € (fără Rabla Plus) sau ~10.000 € cu subvenție, ne putem aștepta totuși la o depreciere mai moderată în primul an, datorită cererii mari pentru mașini electrice ieftine. Estimativ, Dacia Spring pierde ~15% din valoare după 1 an (în jur de 15.000 RON dacă considerăm preț ~100.000 RON fără subvenție). Astfel, valoarea sa reziduală după 1 an ar fi ~85% din nou (dacă a fost cumpărată fără subvenție) – ceea ce pentru proprietarul care a beneficiat de Rabla Plus e chiar un avantaj, putând teoretic să o vândă cu profit față de prețul plătit efectiv. Desigur, la modele electrice mai scumpe (ex: un VW ID.4 de 50.000 €) deprecierea absolută poate fi de ordinul zecilor de mii de lei în primul an.

Mașini hibride

Hibridele populare (în special cele de la mărci cu reputație, precum Toyota) tind să țină la preț destul de bine pe piața second-hand. Fiabilitatea dovedită și cererea în creștere pentru astfel de modele fac ca deprecierea lor să fie adesea mai mică decât a modelelor pe benzină echivalente. De exemplu, Toyota RAV4 Hybrid a pierdut doar ~31% din valoare în 5 ani (deci aproximativ 6% pe an în medie), mult mai puțin decât media pieței. Pentru Toyota Corolla Hybrid, putem estima o depreciere de ~15-18% după primul an. La un preț de achiziție de să zicem 28.000 € (≈140.000 RON), o scădere de ~15% ar însemna ~21.000 RON pierdere de valoare într-un an, mașina valorând apoi ~119.000 RON. Unele hibride își pot păstra și mai bine valoarea dacă sunt greu de găsit în stoc (cerere mare).: Hibridele populare (în special cele de la mărci cu reputație, precum Toyota) tind să țină la preț destul de bine pe piața second-hand. Fiabilitatea dovedită și cererea în creștere pentru astfel de modele fac ca deprecierea lor să fie adesea mai mică decât a modelelor pe benzină echivalente. De exemplu, Toyota RAV4 Hybrid a pierdut doar ~31% din valoare în 5 ani (deci aproximativ 6% pe an în medie), mult mai puțin decât media pieței. Pentru Toyota Corolla Hybrid, putem estima o depreciere de ~15-18% după primul an. La un preț de achiziție de să zicem 28.000 € (≈140.000 RON), o scădere de ~15% ar însemna ~21.000 RON pierdere de valoare într-un an, mașina valorând apoi ~119.000 RON. Unele hibride își pot păstra și mai bine valoarea dacă sunt greu de găsit în stoc (cerere mare).

Mașini pe benzină

O mașină convențională tipică are o depreciere de ~20% în primul an (valoarea scade la ~80% din nou, apoi la ~60-70% după 3 ani). Pentru Skoda Octavia (model foarte popular și ca mașină de flotă), putem considera aproximativ 20% depreciere în primul an. Dacă un model 1.5 TSI bine echipat costă ~25.000 € (≈125.000 RON) nou, după un an ar valora probabil cu ~25.000 RON mai puțin (adică ~100.000 RON). Evident, procentul exact depinde de piață – dacă cererea pentru mașini rulate este mare (cum a fost în anii recenți când livrările de mașini noi întârziau), deprecierea efectivă poate fi mai redusă. Însă pentru comparație vom folosi ~20% ca reper.

Rezumat: în cifre absolute, deprecierea este cea mai mare componentă de cost anual la toate cele trei categorii. Chiar dacă procentual hibridele (și unele EV) pot sta mai bine, tot vorbim de mii de euro pierdere pe hârtie în fiecare an. Vom folosi în calculele noastre aproximativ 15.000 RON depreciere la EV (Spring), 22.500 RON la hibrid (Corolla) și 25.000 RON la benzina (Octavia) – valori care corespund scenariilor de mai sus.

Notă: Deprecierea efectivă suportată de proprietar depinde dacă mașina a fost cumpărată cu ajutor de la stat. În cazul programului Rabla Plus, statul oferă 10.000 € pentru EV și ~2.500 € pentru PHEV, ceea ce înseamnă că prețul plătit de cumpărător e mai mic decât valoarea de nou a mașinii. În această situație, un proprietar de EV poate pierde mai puțin din banii săi proprii în caz de revânzare (o parte din depreciere „o suportă” statul prin acea subvenție). Însă pentru simplificare, noi analizăm deprecierea față de valoarea de piață totală a vehiculului.

Comparația costurilor anuale pentru modele reprezentative

Tabelul de mai jos sintetizează costul anual total estimat, precum și defalcarea pe categorii de cost, pentru cele trei vehicule reprezentative alese: Dacia Spring (EV), Toyota Corolla Hybrid (HEV) și Skoda Octavia (benzina). Toate sunt modele 2024–2025, parcurse ~15.000 km în decurs de un an.

Observații pe baza tabelului: Se confirmă faptul că, pentru utilizarea pe un an, mașina electrică are cel mai mic cost total (aprox. 19.800 RON), în timp ce mașina convențională pe benzină are cel mai ridicat cost (~36.900 RON), hibridul fiind intermediar (~33.200 RON). Diferențele de cost per kilometru sunt semnificative: ~1,3 lei/km la EV față de 2,5 lei/km la ICE, hibridul apropiindu-se de ~2,2 lei/km.

Trebuie remarcat că deprecierea este categoria dominantă de cost pentru toate cele trei vehicule – practic, peste jumătate din costul total anual în fiecare caz provine din pierderea de valoare a mașinii. La EV-ul Dacia Spring, de exemplu, deprecierea estimată (15.000 RON) reprezintă ~75% din costul total anual, în timp ce alimentarea și întreținerea cumulate reprezintă abia ~12%. La polul opus, la Octavia pe benzină, deprecierea (~25.000 RON) este ~68% din costul total, în timp ce combustibilul reprezintă ~20%. Hibridul Corolla are profilul undeva la mijloc: ~68% depreciere, ~17% combustibil.

Cu alte cuvinte, un proprietar de mașină nouă „plătește” mai mult prin scăderea valorii mașinii sale decât pe combustibil, cel puțin în primul an. Totuși, pentru scopul comparației EV vs hibrid vs ICE, costurile operaționale (energie/combustibil, întreținere, taxe) sunt cele care fac diferența dintre propulsii, întrucât deprecierea și asigurarea (parțial) sunt legate mai mult de prețul mașinii decât de tipul de motor.

Avantaje și dezavantaje pentru utilizatorul obișnuit

Analiza de mai sus ne permite să tragem câteva concluzii despre avantajele și dezavantajele fiecărui tip de propulsie, din perspectiva costurilor anuale și a utilizării cotidiene, pentru un șofer obișnuit în România.

Mașina Electrică (EV) – Dacia Spring și altele similare

Avantaje: Costuri foarte mici de alimentare (energia electrică este mult mai ieftină per km parcurs), costuri reduse de întreținere (mai puține piese de schimb, revizii ieftine fără ulei și filtre de motor), zero impozit anual, uneori facilități precum parcare gratuită sau acces în zone cu emisii reduse. De asemenea, lipsa vibrațiilor și cuplul instantaneu oferă o experiență plăcută la condus.

Dezavantaje: Preț de achiziție mai mare (fără subvenții, EV-urile sunt cu ~50-100% mai scumpe decât echivalentele pe benzină), autonomie limitată și timp de încărcare mare comparativ cu alimentarea clasică – ceea ce impune o planificare la drum lung și dependența de infrastructura de încărcare. De asemenea, deprecierea poate fi ridicată la unele modele (piața second-hand pentru EV este încă în formare, iar tehnologia bateriilor evoluează rapid, ceea ce poate duce la scăderea valorii modelelor mai vechi). În fine, în sezonul rece autonomia scade semnificativ din cauza necesității de încălzire.

Mașina Hibridă (HEV/PHEV) – ex: Toyota Corolla Hybrid

Avantaje: Consum de combustibil mult redus față de o mașină convențională (mai ales în mediul urban se realizează economii de ~30-40%), emisii poluante mai scăzute în oraș, fără griji de autonomie – sistemul hibrid nu necesită încărcare la priză (în cazul HEV) și poate parcurge distanțe lungi alimentând la benzinărie ca oricare altă mașină. Beneficiază de reducere 50% la impozit. Tehnologia hibridă de la producători consacrați (Toyota, Honda) s-a dovedit foarte fiabilă, deci costurile de mentenanță nu sunt mult peste cele ale unei mașini obișnuite. La revânzare, hibridele populare țin la preț mai bine decât multe modele pe benzină (cererea pe piața second-hand e în creștere pentru ele).

Dezavantaje: Preț de achiziție mai ridicat decât al unei mașini echivalente pe benzină (tehnologia hibridă adaugă cost – de exemplu, un model poate costa cu 2.000–3.000 € în plus față de versiunea convențională). Sistemul este mai complex (două motoare, baterie, electronică), deci în teorie există mai multe puncte posibile de defecțiune – însă în practică hibridele moderne au costuri de reparații destul de previzibile. Un alt dezavantaj ar fi că economia de combustibil nu este la fel de mare în afara orașului (la drum lung, un hibrid se comportă aproape ca un benzinar eficient, fără a putea recupera multă energie). Modelele plug-in hybrid (PHEV) aduc autonomia electrică ~50-80 km, dar costă și mai mult și dacă nu sunt încărcate frecvent la priză, consumul lor poate fi chiar mai mare decât al unui hibrid clasic (din cauza masei mai mari).

Mașina pe benzină (ICE) – ex: Skoda Octavia 1.5 TSI

Avantaje: Cost de achiziție inițial mai redus (tehnologie matură, fără baterii scumpe – de multe ori raportul dotări/preț este mai bun la versiunea pe benzină). Retea extinsă de alimentare – practic oricând și oriunde poți găsi o benzinărie, iar alimentarea durează 2-3 minute, deci comoditatea la drum lung este maximă. Tehnologia este cunoscută de toate service-urile, întreținerea se poate face oriunde, piesele sunt în general mai ieftine și ușor de găsit. Dacă se conduce preponderent extern, noile motoare pe benzină pot fi relativ eficiente (consum acceptabil pe autostradă). De asemenea, unele motorizări pe benzină sunt foarte plăcute în termeni de performanțe dinamice și sunet, aspect apreciat de pasionați.

Dezavantaje: Costuri ridicate de utilizare zilnică, în special din cauza prețului benzinei – alimentarea constituie cea mai mare cheltuială anuală după depreciere, în cazul nostru ~7.000+ lei/an, mult peste EV sau hibrid. Necesită vizite frecvente la service pentru schimburi de ulei și alte consumabile; numărul mare de piese în mișcare crește șansele de probleme mecanice pe termen lung (turbine, EGR, injecție, etc.). Impozitul auto nu are reduceri (chiar dacă în exemplul nostru suma e mică, pentru motoare mai mari de 2.0L devine considerabilă anual). Mașinile termice convenționale sunt și cele mai poluante local – aspect care poate aduce restricții pe viitor (de exemplu, posibilitatea introducerii de taxe de congestie sau zone cu emisii reduse unde accesul vehiculelor non-electrificate să fie limitat). La revânzare, o mașină doar pe benzină s-ar putea deprecia ceva mai mult procentual decât o hibridă, pe măsură ce tot mai mulți cumpărători de second-hand caută vehicule economice.

Să sumarizăm totul

În final, decizia depinde și de alți factori (preferințe personale, acces la stații de încărcare, tipul de trasee efectuate frecvent etc.), însă din punct de vedere pur financiar, tendința este clară: pe măsură ce tehnologia progresează și infrastructura se dezvoltă, mașinile electrificate (EV și hibride) devin tot mai rentabile comparativ cu cele clasice, costurile lor de utilizare fiind deja mai mici în multe scenarii de viață reală