Situatia economica nefavorabila cauzata de pandemia de COVID-19 si de conflictul militar din Ucraina are drept consecinta directa cresterea pretului titeiului, bunurilor si serviciilor, implicit a costului vietii in intreaga lume. Efectele sunt dezastruoase pe plan mondial, cu atat mai mult in tarile mai slab dezvoltate.
Romania resimte din plin aceste efecte care par a se intinde pe termen tot mai lung. Traiul de zi cu zi este afectat, bunurile si serviciile avand deja costuri exagerate. Proteste din ce in ce mai multe sunt organizate in diferite judete ale tarii.
Potrivit jurnalul.ro, intr-un asemenea moment deloc placut coalitia de la guvernare bajbaie in fata unor decizii concrete de gestionare a crizei. S-a vorbit initial de plafonarea costurilor, decizie care mai mereu are si efecte adverse, mai ales pe termen lung.
Potrivit A.E.I. (Asociatia Energia Inteligenta), ce trebuie facut in regim de urgenta presupune scaderea TVA-ului si a accizei, limitarea marjelor comerciale la furnizori, initierea unei campanii la nivel de diplomatie energetica in vederea identificarii de noi rute si locuri de provenienta pentru petrol, precum si elaborarea unui plan urgent pentru consumatorii protejati: „alternativa populista de plafonare a pretului echivaleaza cu instalarea in cateva luni a penuriei combustibililor in Romania“.
In baza datelor furnizate de catre I.N.S., tara noastra a folosit 13853.1 mii de tone de produse petroliere in anul 2021, dependenta acesteia fata de importuri fiind de 78%. Aceste importuri de produse petroliere au fost realizate in anul 2021 de un numar de trei companii care au rafinarii in Romania, respectiv:
Rompetrol – recunoscuta drept importator al titeiului din Kazahstan, aceasta a adus un numar de 3482 mii de tone prin conductele rusesti pana in Constanta;
Lukoil – importator de titei din Rusia, aceasta a adus un numar de 2298 mii de tone;
OMV Petrom – importator de titei atat din Federatia Rusa, cat si din afara acesteia, a adus un numar de 1044 mii de tone.
Potrivit jurnalul.ro, daca ne raportam la capacitatea tarii noastre de a rafina titeiul, putem vorbi despre un numar de 3 mari rafinarii care au raportat, in anul 2021, urmatoarele cifre:
Lukoil – cu o capacitate de 2.4 milioane de tone – grad incarcare de 96% in anul 2021;
Petrobrazi OMV Petrom – cu o capacitate de 4.5 milioane de tone – grad incarcare de 97% in anul 2021;
Rompetrol – cu o capacitate de 6 milioane de tone – grad incarcare de 58% in anul 2021.
Asociatia Energia inteligenta (A.E.I.) a emis un comunicat, prin vocea lui Dumitru Chirita, Presedinte, conform caruia „in urma cu 6 luni atrageam atentia ca «in anul 2022 se intrevede o tendinta de crestere a pretului benzinei/motorinei, care va fi o problema infinit mai mare pentru romani decat cresterea pretului la gaze si energie, si lipsa unor masuri luate din timp din partea autoritatilor de diminuare a acestora, asa cum s-a intamplat in cazul energiei electrice si a gazelor, va crea mari probleme». Asa cum s-a intamplat intotdeauna, autoritatile romane se mira astazi de ceea ce era evident de acum 6 luni: «a crescut pretul la pompa»“.
Concluziile A.E.I.
Potrivit jurnalul.ro si adevarul.ro, Asociatia Energia inteligenta concluzioneaza urmatoarele:
„Oprirea livrarilor prin conducta CPC, din Federatia Rusa (pe motive tehnice sau de orice alta natura) care aduce 85% din titeiul care se prelucreaza in Romania, ar putea crea o criza a combustibilului in Romania (dupa epuizarea stocurilor strategice), practic ar scoate de pe piata 42% din necesarul de produse petroliere;
Daca s-ar adauga la aceasta situatie si oprirea importurilor de produse petroliere care ajung in Romania din alte tari din UE, care prelucreaza titei rusesc supus embargoului, am mai adauga scoaterea de pe piata a inca 7% din necesarul de produse petroliere. Astfel, exista riscul ca Romania, in urma embargoului aplicat Rusiei, sa ramana fara jumatate din necesarul de benzina/motorina;
Capacitatea de rafinare a Romaniei este de 12.9 mil. to (din care 2,4 mil. to a unei companii rusesti care inca functioneaza, chiar in conditiile embargoului impus) in conditiile in care consumul este de 13,8 mil. to. Aceasta situatie creeaza o alta vulnerabilitate la adresa securitatii Romaniei;
Alternativa ca titeiul kazah sa ajunga in Romania in situatia opririi livrarilor de Federatia Rusa prin CPC este ca acesta sa fie transportat cu vaporul de la Tengiz (Kazahstan) la Baku (Azerbaidjan) si de acolo pe conducte pana la Batumi (Georgia) si ulterior pe Marea Neagra la Constanta. Aceasta ruta are dezavantajul capacitatii reduse de transport disponibile, logistica insuficienta la Batumi. Important de mentionat este faptul ca in urma cu o luna KazTransOil a inceput transportul de titei pe Marea Caspica, plecand din portul kazah Tengiz, probabil anticipand posibilitatea inchiderii CPC. Aceasta ruta necesita timp pentru a se dezvolta, dar mai ales vine cu riscuri suplimentare si costuri de transport mai mari.“
Consecintele conflictului armat si plafonarea costurilor
Sanctiunile aplicate Federatiei Ruse ca urmare a conflictului armat din Ucraina si rezultatele pe care le produce razboiul in sine creeaza mari temeri legate de scurtcircuitarea aprovizionarilor, logistica Uniunii Europene si Romaniei neavand decat de suferit. Mai concret, viitorul poate aduce cu sine mari probleme legate de achizitia de produse petroliere, plafonarea costurilor carburantilor contribuind la limitarea actiunilor importatorilor de titei din piata.
Cotatiile benzinei si motorinei in anul 2022
Potrivit jurnalul.ro, cotatiile benzinei aferente anului 2022 indica o crestere cu 75 de procente, dublu si prin raportare la cresterile de pret din Romania. Statul este cel care a tras ponoasele de pe urma acestei cresteri semnificative, sumele din TVA din acest an ca urmare a comercializarii de benzina fiind cu 40 de procente mai mari.
Daca ne raportam la motorina, cotatiile au urcat in anul 2022 cu 80 de procente, dublu si fata de cresterea pretului din tara noastra. In cazul profitului obtinut de catre statul roman, sumele obtinute din TVA ca urmare a comercializarii de motorina in anul 2022 sunt mai mari cu 40 de procente.
sursa foto: https://kenyanwallstreet.com/
