Spaga la RAR în 2024: sume de 100 euro pentru ITP fraudulos

Din păcate, corupția rămâne încă o problemă gravă în instituțiile publice din România, la mai bine de 30 de ani după căderea comunismului. Recent, o amplă operațiune a Direcției Generale Anticorupție (DGA) a scos la iveală o rețea de corupție la Registrul Auto Român (RAR), unde angajații luau șpagă pentru a valida vehicule cu defecte grave.

Operațiunea DGA: 47 de percheziții la nivel național

Direcția Generală Anticorupție și Structura Centrală au executat 47 de percheziții pe raza mai multor județe, inclusiv la instituții publice din București, pentru a ridica documente și înscrisuri într-un dosar de dare de mită. Această operațiune s-a desfășurat în cadrul a trei dosare penale aflate pe rol, care urmăresc fapte de corupție săvârșite atât de funcționari publici, cât și de civili.

Obiectul investigației

Cercetările vizează activitățile de:

• Identificare și omologare vehicule
• Verificare a stării tehnice a autovehiculelor
• Procedurile de înmatriculare

Schema de corupție: cum funcționa rețeaua

Practic, angajații RAR luau șpagă pentru a trece cu vederea nereguli grave ale unor autoturisme, care altfel nu ar fi ajuns niciodată să fie înmatriculate. În acest fel, pe lângă săvârșirea de fals în acte și luare de mită, aceștia puneau în pericol în mod direct siguranța tuturor participanților la trafic.

Modalitatea de operare

Poliția rutieră a devenit suspicioasă când:

• Polițiștii care făceau constatări ale diferitelor evenimente rutiere erau uimiți de starea îngrozitoare a vehiculelor verificate
• Mașini în stare deplorabilă aveau ITP-ul și verificările la zi
• Vehiculele fusesera înmatriculate recent, deși prezentau defecte majore

După percheziții și ridicarea documentelor s-a dovedit că aceste vehicule treceau verificările doar după acordarea șpăgii.

Valoarea și modalitatea de dare a șpăgii

Suma standard

În medie, valoarea șpăgii era în jur de 100 de euro, suma variind în funcție de gravitatea problemelor pe care le prezenta mașina.

Citește și

Limitele de viteză legală pe drumurile publice din România în 2025

România rămâne, din păcate, în fruntea statisticilor negative privind siguranța rutieră la nivel european, cu un număr r...

Metoda de ascundere

Clienții ascundeau șpaga în:

• Scrumiera mașinii
• Sub scaun
• Alte locuri discrete

Acest mod de operare avea ca scop evitarea prinderilor în flagrant sau a acuzațiilor directe de corupție. În practică, acest lucru este aproape imposibil de probat chiar și de către cei mai buni procurori, motiv pentru care DGA a fost nevoită să folosească agenți sub acoperire pentru a proba faptele.

Persoanele cercetate și acuzațiile

Funcționari publici

În momentul de față sunt cercetați 8 funcționari publici:

• 7 din județul Sibiu
• 1 din județul Vâlcea

Aceștia sunt acuzați de:

Citește și

Incompetentii de la RAR: ei trec masinile la ITP, tot ei se plang ca la controale 50% din masini sunt un pericol public

Prin acest articol dorim sa ii felicitam pe baietii de la Autolatest.ro pentru curajul de a scrie ce putini au curajul s...

• Încălcarea atribuțiilor de serviciu
• Fals în acte
• Luare de mită
• Punerea în pericol a siguranței traficului

Alte persoane implicate

Investigația s-a extins și asupra:

• 3 angajați MAI - cercetați pentru luare de mită și trafic de influență
• 9 persoane fără calitate specială - implicate în săvârșirea faptelor ca și complici

Măsuri luate

Peste 20 de mandate de aducere au fost puse în practică în cadrul acestei operațiuni.

Impactul asupra siguranței rutiere

Această schemă de corupție avea consecințe grave asupra siguranței în trafic:

• Vehicule cu defecte majore circulau legal pe drumurile publice
• Sistemele de frânare defecte puteau cauza accidents grave
• Componente de siguranță compromise puneau în pericol atât șoferii, cât și pietonii
• ITP-uri false mascau probleme structurale ale vehiculelor

Aceste practici subminează complet scopul inspecției tehnice periodice, care este să garanteze că vehiculele care circulă pe drumurile publice respectă standardele minime de siguranță și protecție a mediului.

Concluzii

Această operațiune demonstrează că, din păcate, corupția rămâne o problemă sistemică în anumite instituții publice din România. Cazul RAR evidențiază cum practicile corupte nu doar că încalcă legea, ci pun în mod direct în pericol viețile cetățenilor. Folosirea agenților sub acoperire de către DGA arată determinarea autorităților de a combate acest fenomen, chiar și atunci când probarea faptelor este extrem de dificilă.