Pana de carburanti la vecinii unguri, in conditiile conflictului armat international si introducerii plafonului de pret la carburanti – oficialii romani considera initiativa Guvernului Orban „manevra electorala“
Potrivit digi24.ro si Agerpres, care citeaza efe.com, 500 statii de alimentare din Ungaria s-au trezit fara carburanti, in luna decembrie, in conditiile conflictului armat international si introducerii plafonului de pret, de catre Guvernul ultranationalist, in anul 2021.
Portalul HVG mentioneaza faptul ca aproximativ 500 din cele 2000 benzinarii din tara s-au confruntat, la inceputul lunii decembrie, cu problema combustibilului insuficient.
Astfel, potrivit surselor, „Guvernul premierului Viktor Orban a introdus anul trecut, inainte de razboiul din Ucraina, un pret plafonat la 1,16 euro pe litrul de motorina si super 95, pentru a contracara inflatia inca de atunci in crestere.
(…) presa ungara semnaleaza tot mai multe plangeri din cauza lipsei de carburanti cu pret fix si, de asemenea, a celor de calitate mai buna, care nu sunt inclusi in aceasta plafonare“.
Amintim cititorilor nostri faptul ca Guvernul premierului Viktor Orban a implementat, inca din anul 2021, inainte de razboiul ruso - ucrainean, pretul plafonat la 1,16 euro/litrul de motorina si super 95, incercandu-se in acest mod combaterea inflatiei.
In aceste conditii, presa din Ungaria a vorbit din ce in ce mai mult despre plangeri cauzate de lipsa combustibilului cu pret fix, respectiv a combustibilului de calitate, care nu au facut parte din aceasta plafonare.
Potrivit surselor, acesta este motivul pentru care „multi unguri au decis sa cumpere carburanti din tara vecina, Slovacia, desi acolo pretul este de 1,7 euro pe litru, informeaza portalul independent telex.hu“.
In baza celor mentionate de cei de la portalul economic portfolio.hu, „Pretul redus creste cererea, dar o si reduce, deoarece furnizorii pot vinde carburantii mai bine in alte tari“, problema fiind accentuata si de conflictul din Ucraina.
Aducem la cunostinta cititorilor nostri faptul ca plafonarea de pret este in vigoare pana la data de 31 decembrie, Guvernul avertizand cu privire la posibilitatea mentinerii acesteia in conditiile in care petrolul rusesc va continua sa intre in tara, respectiv daca principala rafinarie din Ungaria (din sudul Budapestei) va functiona fara probleme.
Tara vecina este dependenta de resursele energetice ale Rusiei, de unde importa 85% din gaze si 65% din petrol.
Cei de la EFE amintesc faptul ca Guvernul lui Viktor Orban este impotriva masurilor NATO si UE de constrangere a Rusiei.
Theodor Stolojan considera, in iulie 2022, cu referire la situatia din Ungaria, faptul ca „plafonarea costurilor la carburanti nu este pentru toti o solutie de succes“
Astfel, potrivit playtech.ro, in luna iulie a acestui an se mentiona faptul ca o simpla privire peste granita, la vecinii nostri unguri, demonstreaza faptul ca, la jumatate de an de la plafonarea preturilor la combustibili, efectele nu au fost deloc cele previzionate. Theodor Stolojan, fost lider PNL, a vorbit despre consecintele pe termen lung ale unei astfel de decizii de plafonare de costuri.
Potrivit acestuia, atata timp cat in tara noastra preturile depind, in general, de costurile carburantului, este de la sine inteles ca populatia doreste o ieftinire a acestuia, asteptand decizii in acest sens din partea autoritatilor abilitate. Totusi, potrivit lui Theodor Stolojan, citat de news.ro, nici autoritatile romane nu beneficiaza de prea multe portite de rezolvare a problemei.
Oficialii romani considera initiativa Guvernului Orban „manevra electorala“
La momentul declaratiei, Theodor Stolojan a trecut in revista portitele pe care le aveau cei de la putere in vederea plafonarii / scaderii costurilor combustibilului. In linii mari, era vorba de doua variante, respectiv diminuarea accizelor si TVA-ului, precum si scaderea pretului de vanzare de la producator.
Referitor la cea din urma varianta, trebuie retinut faptul ca aceasta putea genera mai turbulente, producatorul in sine putand hotara scaderea rapida a importurilor. Referitor la scaderea accizelor sau TVA-ului, rezultatul se putea traduce prin scaderea incasarilor de la buget.
Conform teoriei lui Theodor Stolojan, citat de news.ro si playtech.ro, „Eu n-as fi acordat-o deloc. Iata, acum a scazut pretul barilului de petrol, in mod normal ar trebui sa vedem o scadere la pompa, dar nu o vedem, pentru ca companiile isi fac socoteala ca bun, a scazut, dar va creste din nou. Si atunci de ce sa se mai incurce? Au si acesti 50 de bani, lumea vede ca preturile nu mai sunt la 9 lei si ceva, sunt la 8 lei si ceva. Toata lumea pare multumita, de fapt, nimeni nu-i multumit, nici companiile, nici consumatorii care cumpara benzina, motorina. Eu pot intelege din punct de vedere social ca Guvernul trebuia sa faca ceva, sa raspunda la nemultumire, dar daca analizam economic problema, atunci ajungem la urmatoarele concluzii. Nu este vorba de o crestere temporara a pretului la titei, a fost acum doi ani barilul sau butoiul de titei era 44 – 45 de dolari si acuma este in jur de 100, peste 100. Asistam la o noua realitate economica, nu poti sa o ignori si nu poti sa izolezi Romania, economia, populatia, firmele de aceasta realitate economica noua. Sigur, pot sa iau niste masuri o perioada de timp“.
Theodor Stolojan era de parere ca nici acordarea de subventii pe termen lung la pretul carburantului nu reprezenta o solutie la aceasta problema. Redam in cele ce urmeaza opinia acestuia: „Categoric nu si nici nu-i bine chiar daca as avea resursele de a subventiona pe care nu le am, insa, sigur, statul incaseaza mai multe TVA, mai multe accize, dar practic nu poti sa subventionezi intreaga economie, intreaga populatie. Si nu este bine. De ce? Pentru ca din moment ce stim ca aceasta crestere a preturilor la titei nu este temporara, ci e pe o perioada lunga de timp, atunci trebuie ca economia sa se ajusteze la aceasta noua realitate economica. Ce inseamna sa se ajusteze? Pai, uite-te, daca te uiti pana si cand mergi in sate, vezi ca oamenii au inceput sa isi puna panouri pe case. Perfect. Asta e masura corecta pe care trebuie sa o subventioneze statul din sutele milioane de euro pe care le primim, miliarde de la Uniunea Europeana, fiecare gospodarie care poate sa isi puna panouri fotovoltaice sa-i finantezi integral aceasta actiune. Asta e o masura corecta si corespunde si tendintei generale de a trece la o economie verde“.
Mai mult, potrivit playtech.ro, fostul premier cataloga deciziile din Ungaria ca fiind manevre electorale: „Sigur ca ne apropiem si de an electoral. Ati vazut ce a facut Victor Orban in Ungaria. A plafonat, ca a avut alegeri, a ramas cu plafonarea. Acum MOL-ul vine si spune „Fratilor, prea mult n-o putem duce cu plafonarea asta“. Ganditi-va, daca eu as plafona fara compensare pretul la benzina, motorina, in conditiile in care import trei sferturi din necesarul Romaniei de titei si produse petroliere, astia nu mai importa, maine nu mai importa. Pai, poti sa obliga un privat sa importe, sa vanda in pierdere? Deci, eu, daca vreau sa plafonez la benzina, motorina, ori reduc din accize si din TVA, ori reduc din pretul la care ar trebui sa vanda producatorul. Daca ii reduc lui, nu mai importa si intru intr-un haos total in Romania, daca reduc din accize sau TVA, am incasari mai mici si eu nu am aceasta posibilitate, cum a avut Ungaria. De ce? Pentru ca eu am un deficit bugetar foarte mare si trebuie sa-l reduc, ma imprumut la dobanzi foarte mari. Iata, Croatia intra in zona euro, va intra si Bulgaria pesemne, daca isi pun ordine in stabilitatea politica, iar noi, din pacate, iata, nefiind in zona euro, ne imprumutam in continuare cu dobanzi foarte mari pe piata externa si pe piata interna“.
