- Două VW Golf 8 identice parcurg București în trafic de vârf.
- Mașina fără Start-Stop a consumat cu 8 lei mai puțin.
- Start-Stop a generat 67 opriri, multe sub 2 secunde.
- Numeroase instituții de cercetare confirmă ineficiența în traficul bară-la-bară.
🚗💨 Două mașini identice, același traseu, trafic de București la oră de vârf. Care a consumat mai mult?
Am testat două vehicule identice timp de două ore, la ora de vârf, pe străzile capitalei. Rezultatul? Mai surprinzător decât ne așteptam! 😜
VIDEO
Așadar, am mers aproximativ 2 ore și ceva prin București, în condiții identice de trafic, cu două mașini identice, folosind pentru verificare varianta de la plin la plin. Am avut ocazia să dezbatem toate temele legate de sistemul Start-Stop, de la consum până la costurile ridicate ale componentelor create special pentru Start-Stop. Și deși toți am pariat 3, 10 respectiv 30 de lei diferența la pompa în favoarea mașinii care a utilizat Start-Stop, stați să vedeți o concluzie șocantă.
Mașina care nu a avut sistemul Start-Stop activat, a consumat mai puțin cu 8 lei, mai bine de un litru. Ne gândim că cele 67 de opriri pe care sistemul activ de pe cealaltă mașină le-a efectuat au influențat atât de puternic consumul. De notat că peste 30 de opriri au fost sub 1 secundă, moment în care mașina consumă mai mult carburant să repornească. Dacă motorul este oprit mai puțin de 5 secunde, cantitatea de carburant necesară repornirii motorului este mai mare decât cea economisită de sistemul Start-Stop.
Testul nostru confirmă: Start-Stop nu este eficient în traficul din București!
Deși rezultatul testului nostru ne-a surprins, concluziile trase de numeroase instituții de cercetare și centre de testare auto confirmă aceeași realitate: sistemul Start-Stop nu este eficient în traficul de tip bară la bară, așa cum se întâlnește zilnic în București.
Lipsa eficienței acestui sistem provine din faptul că motorul este oprit și repornit de un număr foarte mare de ori în perioade extrem de scurte, uneori de doar 1-2 secunde.
Pe unele modele auto, sistemul poate fi controlat prin presiunea exercitată pe pedala de frână, însă în cazul mașinilor testate de noi, oprirea motorului avea loc automat de fiecare dată când vitezometrul ajungea la 0 km/h, iar repornirea se producea imediat ce mașina din față începea să se miște.
Într-un trafic haotic, unde nu poți anticipa cât va sta mașina din față pe loc, acest sistem a dus la multiple porniri și reporniri care au durat mai puțin de o secundă.
Cifre care ridică semne de întrebare
Un calcul simplu arată cât de ineficientă este această tehnologie, cel puțin la nivelul actual de dezvoltare. În testul nostru, pe un traseu de 36 km în trafic intens, am înregistrat 67 de opriri total, din care 30 de opriri sub 2 secunde. Extrapolând, ajungem la 1.000 de astfel de opriri la fiecare 1.000 de km parcurși în condiții similare.
Dacă extindem calculul la 100.000 km, o distanță pe care mulți șoferi bucureșteni o ating înainte de a schimba mașina, rezultă că motorul a fost oprit și repornit de 100.000 de ori doar din cauza sistemului Start-Stop.
Comparativ, un motor care nu folosește acest sistem nu trebuie să execute niciuna dintre aceste opriri și reporniri, evitând astfel un stres suplimentar asupra componentelor mecanice și electrice.
În teorie, sistemul Start-Stop este conceput pentru a reduce consumul și emisiile, însă în traficul urban aglomerat, unde opririle sunt de foarte scurtă durată, eficiența sa devine discutabilă. Tehnologia, așa cum este implementată în prezent, nu pare să aducă beneficii reale pentru motor sau consum, ci mai degrabă adaugă uzură inutilă.
Rămâne de văzut dacă viitoarele generații de vehicule vor reuși să îmbunătățească acest sistem astfel încât să fie cu adevărat util în condițiile de trafic cotidian din marile orașe.
Ce au producătorii de mașini de câștigat sau cum este determinată durata de viață a unei mașini?
Inginerii folosesc analiza duratei de viață (Life Cycle Analysis - LCA) și teste specifice pentru a calcula cât timp poate funcționa o piesă înainte de a ceda:
- Mean Time to Failure (MTTF) – Estimează timpul mediu până la prima defectare a unei componente care nu poate fi reparată (ex. becuri, baterii).
- Mean Time Between Failures (MTBF) – Calculează intervalul mediu dintre două defecte succesive pentru componente reparabile (ex. pompe de combustibil, alternatoare).
Pe baza acestor teste, producătorii stabilesc durata optimă de funcționare a fiecărei piese, astfel încât aceasta să reziste suficient pentru a părea fiabilă, dar nu atât de mult încât să afecteze vânzările de piese de schimb sau mașini noi.
Cum se aplică uzura programată în auto?
1. Componente din materiale mai slabe – Piese care în trecut erau metalice sunt acum din plastic sau aliaje mai puțin rezistente (ex. suporți motor, pompe de apă).
2. Electronice greu de reparat – Modulele electronice sunt integrate în ansambluri scumpe, făcând reparațiile imposibile sau nerentabile (ex. ECU, panouri digitale).
3. Lipsa pieselor de schimb – După 7-10 ani, unele piese devin greu de găsit, forțând proprietarii să schimbe mașina.
4. Software care limitează performanța – Update-uri care reduc puterea sau eficiența bateriilor la mașinile electrice, grăbind înlocuirea acestora.
5. Motoare și transmisii “sigilate” – Unele motoare moderne sunt proiectate să nu fie reparabile, fiind mai ieftin să fie înlocuite complet.
Producătorii auto folosesc analiza fiabilității (MTTF/MTBF, LCA) pentru a determina durata optimă a componentelor, aplicând uzura programată pentru a menține vânzările de mașini și piese de schimb. Această strategie reduce costurile de producție, dar crește cheltuielile pentru consumatori, forțându-i să înlocuiască vehiculele mai des.
La finalul zilei, consumatorul decide dacă folosește sau nu sistemul Start-Stop.
