Potrivit ziare.com, 3 profesori universitari din Bucuresti si Cluj au derulat in ultima perioada studiul „Politicile eronate ne scumpesc viata“, studiu privind evolutia preturilor din Romania, conform caruia implicarea din ultima vreme a statului roman in economie a avut consecinte nefaste.
Astfel, cresterile semnificative ale preturilor de consum din ultima perioada sunt considerate a fi rezultatul politicii adoptate de catre oficialitati, situatia fiind „cauzata in foarte mare masura de interventia Guvernului prin impozite, subventii si reglementari“,
Profesorii in cauza au ajuns la concluzia ca intentia de a stopa majorarea preturilor prin plafonare reprezinta o greseala standard comisa de catre oficialitati, cu consecinte neplacute pe mai multe planuri.
Cercetatorii vin cu cateva propuneri, printre care mentinerea facilitatilor fiscale in cazul I.M.M.-urilor, simplificarea fiscalitatii si scaderea accizei la combustibil, precum si a taxelor legate de energie, solutii care au drept scop remedierea consecintelor nefaste cauzate de costurile ridicate de pe piata din Romania.
Rezultatele demersurilor efectuate de catre Guvern in perioada ce va urma
Potrivit ziare.com, rezultatele studiului celor trei profesori universitari pot fi rezumate astfel: „cresterea galopanta a preturilor de consum din ultima vreme este cauzata in foarte mare masura de interventia Guvernului prin impozite, subventii si reglementari“, opinia generala fiind aceea ca interventia la nivelul preturilor va conduce la consecinte nefaste pe termen lung.
In baza opiniei celor trei cercetatori, oficialitatile de la nivel inalt din Romania au actionat eronat in trei domenii: locuinte, carburanti si energie. Aceste trei domenii au suferit cel mai mult de pe urma acestor cresteri de costuri, cu impact direct asupra nivelului de trai al populatiei.
In legatura cu locuintele, cei trei cercetatori au demonstrat faptul ca indiferent de faptul ca tara noastra conduce clasamentul tarilor europene din prisma numarului de proprietari, cererea este superioara ofertei, rezultatul constand in afectarea preturilor.
Astfel, conform spuselor celor trei profesori, varianta de crestere a ofertei „se loveste de probleme generate de stat“; acestia gasesc drept cauza generatoare a situatiei de fata fie dificultatea obtinerii autorizatiei de constructie (24 proceduri ce se intind in medie pe 260 zile, pretul fiind de 2% din costurile constructiei), fie problemele legate de complexitatea procesului de racordare la electricitate.
Conform studiului, „in acelasi timp, salariul mediu din constructii reprezinta 94% din salariul mediu pe economie, iar autoritatile au gasit o pseudo-solutie: scutirea angajatilor din acest sector de la plata contributiei de 3,5% din salariul brut la Pilonul II al sistemului de pensii, bazat pe capitalizare in conturi individuale. Altfel spus, au fost ajutati dezvoltatorii imobiliari sa reduca salariul brut platit angajatilor fara a le reduce acum salariul net, dar cu pretul reducerii pensiei viitoare a acestora“.
Ce a condus la probleme legate de combustibili?
Potrivit ziare.com, cel de-al doilea domeniu care aduce critici la nivel guvernamental este cel al combustibililor. Referitor la acesta, profesorul universitar Radu Nechita, cadru didactic al Universitatii Babes-Bolyai Cluj-Napoca, afirma ca formula de calcul a accizelor la combustibil, impreuna cu cursul de schimb valutar, genereaza mariri de preturi, totul transformandu-se intr-un „cerc vicios care contribuie si mai mult la scumpirea produselor si serviciilor si la pierderea puterii de cumparare a romanilor“.
De asemenea, studiul evidentiaza faptul ca „taxele si accizele aplicate productiei, distributiei si comercializarii carburantilor in Romania sunt responsabile pentru o parte insemnata a pretului platit de consumatorii finali. Acciza pentru benzina este de 2.458,10 lei/tona (1,89 lei/litru), iar acciza pentru motorina este de 2.052,89 lei/tona (1,73 lei/litru). In data de 25 aprilie 2022, un litru de benzina costa „la pompa“, in medie, 7,84 lei, iar motorina 8,72 lei.
Fara TVA si fara accize, litrul de benzina ar fi costat 4,7 lei, iar cel de motorina 5,6 lei. Rezulta ca nu mai putin de 39% din sumele platite pentru benzina, respectiv 36% din cele pentru motorina merg catre bugetul de stat in contul TVA si al accizelor“.
Problemele legate de energie
Potrivit celor trei specialisti, legea plafonarii si compensarii intra in categoria „politicilor eronate“. Astfel, „situatia generala, marcata de pandemia de Covid-19, penuria de gaz, adancita de Gazprom in mod intentionat incepand din vara anului 2021, si invadarea Ucrainei de catre Rusia in luna februarie 2022, invocata de autoritatile din Romania, nu trebuie sa foloseasca drept pretext pentru a ascunde actiuni gresite ale guvernului“.
In baza spuselor lui Christian Nasulea, profesor de Economie la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti, „Avand in vedere implicarea semnificativa a guvernului roman in sectorul energetic, atat prin politica fiscala ostila, cat si prin detinerea unor participatii importante in companiile din domeniul energiei, acesta este probabil sectorul prin intermediul caruia Statul Roman are cel mai mare impact asupra cresterii costului vietii“.
Propuneri de remediere a consecintelor nefaste cauzate de costurile ridicate de pe piata din Romania.
Potrivit ziare.com , studiul elaborat de specialisti vine cu o serie de 5 itemi care ar trebui pusi in practica cu celeritate, printre acestia regasindu-se recomandarea de simplificare a fiscalitatii, pastrarea facilitatilor pentru I.M.M.-uri, diminuarea cheltuielilor de la bugetul de stat, diminuarea accizei pe combustibil si a taxei pe energie si diminuarea poverii non-fiscale.
Specialistii considera ca „introducerea unei scheme progresive de impozitare a veniturilor ar complica si mai mult lucrurile si ar duce foarte probabil la o scadere a sumelor nete incasate prin impozitarea pe venit“.
Mai mult, ei sunt de parere ca „ar fi o imbunatatire semnificativa fata de situatia curenta simpla respectare a articolului 4 din Codul Fiscal, potrivit caruia eventualele modificari intra in vigoare la data de 1 ianuarie si raman neschimbate cel putin pe parcursul acelui an“.
Institutul National de Statistica vine cu cifre concrete care demonstreaza faptul ca cel mai mare procent din costurile medii ale unei gospodarii din Romania, respectiv 32.3%, inglobeaza mancarea si bauturile fara alcool, apoi cheltuielile cu locuinta (16.3%).
Prospectiv, se poate deduce faptul ca orice crestere ulterioara de preturi la mancare sau carburanti si energie va conduce la efecte neplacute in ceea ce priveste nivelul de trai al populatiei: „Rata ridicata a proprietatii asupra locuintelor ii va salva pe multi dintre romanii cu venituri foarte mici de saracia extrema, insa acestia se vor confrunta cu dificultati semnificative in a-si procura chiar si strictul necesar“.
sursa foto: https://www.nwradu.ro/
