- Avertizarea cu flash-urile poate părea colegială, dar ridică întrebări despre siguranța rutieră.
- Pe timp de noapte, flash-urile provoacă orbire temporară și reacții neprevăzute.
- Distragerea atenției și reacțiile bruște cresc riscul accidentelor în trafic aglomerat.
- Siguranța rutieră este afectată de comportament agresiv, lipsa consecințelor, falsa siguranță.
Avertizarea cu farurile - flash-urile - reprezintă una dintre cele mai răspândite practici printre șoferii români care doresc să își protejeze colegii de drum de amenzi și suspendarea permisului. Deși la prima vedere pare un gest de colegialitate, această practică ridică întrebări importante despre siguranța rutieră și despre modul în care percepem respectarea regulilor de circulație.
Pericolele flash-urilor pe timp de noapte
Conducerea pe timp de noapte implică deja o reducere semnificativă a vizibilității și a capacității de reacție. În aceste condiții, flash-urile pot deveni periculoase din mai multe motive:
Orbirea temporară a șoferilor din sens opus este primul risc major. Atunci când farurile sunt clipite rapid, mai ales farurile LED sau xenon moderne care au o intensitate luminoasă foarte mare, pupila ochiului nu are timp să se adapteze. Pentru un șofer inexperimentat sau pentru cineva cu o sensibilitate mai mare la lumină, acest lucru poate însemna câteva secunde cruciale de dezorientare.
Reacțiile neprevăzute reprezintă un alt pericol real. Un șofer surprins de flash-uri puternice poate avea reflexe neadecvate - poate să frâneze brusc, să schimbe banda fără să verifice sau chiar să piardă momentan controlul volanului. În condiții de trafic dens sau pe drumuri înguste, astfel de reacții pot avea consecințe grave.
Distragerea atenției de la carosabil este inevitabilă. În loc să se concentreze pe drum, șoferul care primește flash-uri își va îndrepta atenția spre sursa luminii, încercând să înțeleagă ce se întâmplă.
Impactul asupra siguranței rutiere generale
România ocupă locuri fruntașe în statisticile europene privind accidentele rutiere grave și mortale. Această realitate tristă nu este rezultatul întâmplării, ci al unui cumul de factori, printre care:
Stilul de conducere agresiv este îmbrățișat de mulți șoferi care consideră că viteza excesivă și nerespectarea regulilor sunt semne de dexteritate. Avertizarea constantă despre prezența radarelor elimină unul dintre puținele elemente care ar putea modera acest comportament.
Lipsa consecințelor imediate întărește comportamentul riscant. Când un șofer știe că va fi avertizat despre radare, el nu simte nevoia să își modifice stilul de conducere - pur și simplu va încetini în zonele semnalizate și va accelera din nou imediat după.
Falsa siguranță este un alt factor problematic. Șoferii care circulă constant peste limita de viteza, bazându-se pe avertizările celorlalți, nu realizează că viteza excesivă nu este periculoasă doar în punctele unde sunt amplasate radarele, ci pe întreaga distanță parcursă.
Considerente morale și sociale
Dincolo de aspectele strict tehnice ale siguranței rutiere, practica avertizării despre radare ridică și câteva întrebări de natură etică:
Nu cunoști identitatea celui avertizat. Mașina care vine din sens opus poate fi condusă de o persoană fără permis, de un șofer sub influența alcoolului sau a drogurilor, sau chiar de un infractor urmărit. Avertizându-l despre radar, îi oferi practic o șansă de a evita controlul.
Dublul standard față de lege. Mulți dintre cei care dau flash-uri sunt aceiași care se plâng de starea din țară și de faptul că “nu se respectă legea”. Este o contradicție evidentă să ceri aplicarea strictă a legilor, dar să te opui activ acestui lucru când vine vorba de trafic.
Responsabilitatea colectivă în siguranța rutieră nu poate fi ignorată. Fiecare șofer are responsabilitatea nu doar față de propria siguranță, ci și față de ceilalți participanți la trafic - pietoni, bicicliști, copii.
Flash-urile pe autostradă - o utilizare greșită
O altă practică răspândită și la fel de problematică este folosirea flash-urilor pe autostradă pentru a “elibera” banda de viteza. Mulți șoferi consideră că pot presiona mașinile din față prin clipirea insistentă a farurilor.
Din punct de vedere legal, această practică poate fi sancționată contravențional. Codul Rutier prevede explicit că semnalele luminoase trebuie folosite doar în situații bine definite, nu pentru a intimida alți participanți la trafic.
Din punct de vedere al siguranței, presiunea exercitată asupra altor șoferi poate duce la decizii pripite și nesigure. Un șofer care se simte presat poate să se deplaseze pe banda din dreapta fără să verifice corespunzător, creând situații periculoase.
Alternativa corectă este să păstrezi o distanță de siguranță și să aștepți momentul potrivit pentru depășire. Dacă mașina din față circulă legal pe banda din stânga pentru a depăși la rândul ei, atunci răbdarea este singura opțiune.
Concluzie
Deși flash-urile pentru avertizarea radarelor par un gest inofensiv sau chiar unul de solidaritate între șoferi, realitatea este mult mai complexă. Pe termen lung, această practică contribuie la perpetuarea unui stil de conducere nesigur și la menținerea statisticilor îngrijorătoare ale României în materie de accidente rutiere.
Între confortul de a evita o amendă și responsabilitatea față de siguranța tuturor, alegerea ar trebui să fie evidentă. Radar-ul nu este dușmanul șoferului - comportamentul riscant este.
