- Alcoolul scade concentrarea, percepția, câmpul vizual și timpul de reacție.
- BAC-ul se măsoară în g/L sânge și variază cu masa, sexul și sănătatea.
- Consumul acelor băuturi crește alcoolemia: bere 0,15–0,20‰; vin 0,20–0,25‰; Țuică 0,40–0,50‰; coniac 1,0‰.
- La 0,3‰ începe riscul, la 0,5‰ se dublează, la 0,8‰ crește 10x, la 1,2‰ 35x.
Conducerea sub influența alcoolului, medicamentelor sau drogurilor reprezintă una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere grave. Înțelegerea efectelor acestor substanțe asupra capacităților de conducere este esențială pentru siguranța tuturor participanților la trafic. Alcoolemia se măsoară în grame de alcool la un litru de sânge și chiar cantități mici pot afecta semnificativ reflexele și capacitatea de reacție.
Calculul alcoolemiei în funcție de consumul de băuturi
Pentru a înțelege mai bine impactul consumului de alcool, este util să cunoaștem alcoolemia rezultată din consumul diferitelor băuturi alcoolice. Calculele de mai jos se referă la o persoană cu masa corporală de 75 kg:
- O sticlă de bere (500ml, 4-5% alcool): rezultă o alcoolemie de 0,15-0,20 la mie
- Un pahar de vin (200ml, 10-12% alcool): rezultă o alcoolemie de 0,2-0,25 la mie
- Un pahar de țuică (200ml, 25% alcool): rezultă o alcoolemie de 0,4-0,5 la mie
- Un pahar de coniac (200ml, 50% alcool): rezultă o alcoolemie de 1 la mie
Este important de menționat că aceste valori pot varia în funcție de masa corporală, sexul, vârsta și starea de sănătate a persoanei.
Riscul de accident în funcție de nivelul alcoolemiei
Studiile europene demonstrează o corelație directă între nivelul alcoolemiei și probabilitatea producerii unui accident rutier:
- La 0,3 la mie: începe să apară riscul producerii unui accident
- La 0,5 la mie: riscul de accident se dublează față de starea de sobrietate
- La 0,8 la mie: riscul de accident este de 10 ori mai mare
- La 1,2 la mie: riscul de accident crește de 35 de ori
Aceste statistici arată clar de ce majoritatea țărilor au stabilit limite legale stricte pentru alcoolemia la volan.
Efectele principale ale alcoolului asupra conducerii
ConsumuI de alcool afectează multiple aspecte ale capacității de conducere:
- Concentrarea: nivelul de concentrare al atenției scade dramatic
- Percepția: capacitatea de a percepe corect mediul înconjurător se diminuează
- Câmpul vizual: se reduce semnificativ, afectând viziunea periferică
- Timpul de reacție: se mărește considerabil, cel puțin se dublează
- Evaluarea distanțelor: apare o evaluare greșită a distanțelor și vitezelor
- Percepția riscului: se subestimează pericolele și riscurile din trafic
- Capacitatea cognitivă: capacitatea de gândire este diminuată
- Reflexele: precizia gesturilor și reflexele scad considerabil
În concluzie, întreaga capacitate fizică și mai ales psihică a șoferului este sensibil diminuată. Alcoolul modifică și atitudinile șoferului față de ceilalți participanți la trafic, acesta devenind mai agresiv, emoțional sau chiar euforic.
Eliminarea alcoolului din organism
Un aspect crucial de înțeles este că alcoolul este absorbit de organism foarte rapid, dar eliminarea lui se face mult mai dificil. Eliminarea alcoolului este constantă: 0,15 grame pe oră.
Pentru exemplificare, o persoană cu alcoolemia de 0,9 grame la mie va avea următoarea evoluție după încetarea consumului:
- După prima oră: 0,8-0,85 la mie
- După a doua oră: 0,6 la mie
- După a treia oră: 0,4 la mie
- După 6 ore: 0 la mie (eliminare completă)
Impactul medicamentelor asupra conducerii
Consumul de medicamente poate afecta semnificativ capacitatea de conducere. Există numeroase categorii de medicamente care influențează negativ starea psihică și fizică a conducătorului auto:
Categorii de medicamente periculoase
- Tranchilizante: diazepam, distonocalm, rudotel, dormital, carboxin
- Somnifere: romergan, ciclobarbital, barbituricele, luminal
- Antialergice: nilfan, feniramin, tavegil
- Sedative și hipnotice: extraveral, nitrazepan, hipnogal, bromoval
Efectele negative ale consumului de medicamente sunt asemănătoare cu cele ale alcoolului și drogurilor, diminuând procesele de percepție, cognitive și modificând atitudinile.
Efectele medicamentelor asupra conducerii
- Concentrarea: reducerea nivelului de concentrare, chiar incapacitatea de concentrare
- Tulburări senzoriale: tulburări vizuale și auditive (imagini neclare, cedare la diferite culori, cercuri luminoase, puncte în câmpul vizual)
- Stări confuzionale: confuzii, halucinații
- Reflexele: creșterea timpilor de reacție și diminuarea reflexelor
- Starea generală: somnolență, euforie, indiferență psihică
Efectele drogurilor asupra capacității de conducere
Marijuana și hașișul
Canabisul, supranumit “iarba nebună”, acționează asupra psihicului în etape succesive:
Prima etapă: Excitație euforică percepută ca o stare de beatitudine, însoțită de veselie excessivă.
A doua etapă: Apar halucinațiile, corpul și obiectele din jur sunt percepute anormal, “pierzându-și” forma. Individul pătrunde într-o lume a fantasmelor. Mâinile și picioarele par grele, capul umflat, memoria este foarte slăbită, iar sensibilitatea la lumină devine accentuată.
A treia etapă: Individul devine apatic, regretând trăirile precedente. Se instalează nevoia de somn, dar organismul rămâne agitat, apar deliruri și coșmaruri în somn.
Cocaina
În cazul dependenței de cocaină, efectele sunt și mai dramatice:
Faza inițială: După euforia de dopat, apare o senzație de putere fizică deosebită. Consumatorul devine agitat, exaltat, dispar senzațiile de oboseală, foame, somn. Această stare poate dura până la 48 de ore.
Faza secundară: Apare starea de depresie puternică, suspiciune, halucinații (vizuale și auditive), delir, agresivitate. Se instalează insomnia și nervozitatea.
Faza de sevraj: Apare o puternică dorință de a lua din nou drogul. În lipsa acestuia se manifestă tulburări psihice violente, de agresivitate.
Opiaceele (heroina, morfina)
Dintre drogurile pe bază de plante, opiaceele par să determine cele mai mari tulburări, prin faptul că dependenței psihice i se asociază și dependența fizică.
Efecte acute: La doze mici apar stări de euforie, la doze mari apar stări de somnolență. Efectul heroinei este foarte scurt, însă se instalează rapid și puternic.
Efecte de sevraj: În cazul întreruperii administrării apar depresii, tremurături, dureri insuportabile în tot corpul (mai ales în articulații), crampe musculare și abdominale, slăbiciune fizică, insomnie, agitație, greață și vărsături. Tensiunea crește, respirația se accelerează și apar stări de confuzie.
Statistici și realitatea accidentelor rutiere
Există o puternică asociere între accidentele rutiere și abuzul de alcool. În Regatul Unit, o treime din șoferii decedați în accidentele rutiere de circulație au alcoolemia peste nivelul admis. La decesele în accidentele rutiere în care este implicat alcoolul, tributul plătit de tineri este deosebit de mare.
În ciuda acestor statistici dramatice, sunt țări unde limita legală privind alcoolemia la volan admisă variază între 0,3, 0,5 sau chiar 0,8 grame la mie. România a adoptat o politică de toleranță zero (0,0 la mie) pentru a proteja siguranța rutieră.
Concluzie
Conducerea sub influența alcoolului, medicamentelor sau drogurilor pune în pericol nu doar viața conducătorului auto, ci și pe cea a celorlalți participanți la trafic. Efectele acestor substanțe asupra capacităților cognitive, fizice și de reacție sunt devastatoare și pot avea consecințe fatale. Cea mai sigură opțiune rămâne evitarea completă a consumului acestor substanțe atunci când intenționezi să conduci.
Citare sursă: Marin Lepădatu - Gabor Sandor; Conducerea preventivă, Editura IFTPR, Miercurea-Ciuc, 2008, ISBN: 978-973-88868-9-6, Pag.26-29-31-32
Sursă foto: zenruption.com, driving.ca, machineryobserver.com, alcoholrehabguide.org
