- România are doar 994 km autostrăzi/drumuri expres, printre codașe UE.
- Din 35.085 km drumuri județene/comunale, doar 43,41% au fost modernizate.
- Starea drumurilor secunde este degradată, limitând accesul la servicii și locuri de muncă.
- Strategia 2022-2030 vizează autostrăzi noi, centuri, modernizare, soluții de siguranță și 2+1.
România se confruntă cu probleme sistemice ale infrastructurii rutiere care afectează siguranța traficului și dezvoltarea economică. Cu doar 994 kilometri de autostrăzi și drumuri expres, țara noastră rămâne printre codașele europene la acest capitol. Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră 2022-2030 propune măsuri concrete pentru remedierea acestor deficiențe, însă implementarea lor rămâne o provocare majoră.
Problema infrastructurii rutiere reprezentă al șaptelea indicator de performanță asupra căruia autoritățile române trebuie să se concentreze pentru identificarea cauzelor care duc la creșterea alarmantă a numărului de accidente rutiere.
Provocările infrastructurii rutiere naționale
Infrastructura rutieră deficitară din România reprezintă o oglindă a dezvoltării și alinierii cu cerințele occidentale. Situația actuală evidențiază nevoia urgentă de investiții masive în modernizarea și extinderea rețelei rutiere.
Starea drumurilor județene și comunale
Situația este deosebit de îngrijorătoare în cazul drumurilor secundare. Din totalul de 35.085 kilometri de drumuri județene, doar 15.232 kilometri au beneficiat de operațiuni de modernizare, ceea ce înseamnă doar 43,41% din totalul rețelei.
Drumurile județene și comunale prezintă următoarele caracteristici:
- Sunt în general degradate
- Utilizează soluții tehnice depășite
- Nu permit accesul facil spre zonele rurale și orașele mici
- Afectează accesul la servicii publice și locuri de muncă
Aceste deficiențe au impact direct asupra siguranței rutiere, ducând la:
- Scăderea siguranței în trafic
- Creșterea semnificativă a riscului de accidente
- Reducerea vitezei de rulare
- Formarea ambuteiajelor
Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră 2022-2030
Autoritățile au elaborat un plan cuprinzător pentru abordarea problemelor infrastructurii rutiere prin Strategia Națională pentru Siguranța Rutieră 2022-2030, publicată la sfârșitul anului 2022.
Prioritățile Ministerului Transporturilor
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, prin Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), și-a stabilit următoarele obiective prioritare:
Intensificarea construcției de infrastructură:
- Autostrăzi noi
- Centuri ocolitoare
- Modernizarea drumurilor existente
Măsuri de siguranță rutieră:
- Introducerea de soluții tehnologice avansate
- Implementarea sistemului de circulație alternativă 2+1
- Menținerea “infrastructurii lizibile” pentru toți participanții la trafic
- Identificarea și eliminarea punctelor periculoase
Facilități suplimentare:
- Zone fixe pentru controale tehnice în trafic
- Parcări sigure și securizate
Cele 6 măsuri concrete ale autorităților
Pentru implementarea strategiei, autoritățile au stabilit șase măsuri principale prin transpunerea Directivei 2019/1936/UE:
1. Formarea auditorilor de siguranță rutieră
Autoritatea Rutieră Română (ARR) va intensifica formarea specialiștilor responsabili cu:
- Evaluarea de impact asupra siguranței rutiere
- Auditul de siguranță rutieră
- Inspecția de siguranță rutieră
2. Extinderea evaluărilor pe drumurile secundare
Se va extinde realizarea evaluărilor de impact și a auditurilor de siguranță rutieră pe întreaga rețea de drumuri secundare.
3. Evaluarea siguranței rețelei rutiere
ARR va introduce conceptul de evaluare pe categorii de siguranță rutieră, realizând prima evaluare pe cel puțin trei categorii până la sfârșitul anului 2024, cu actualizări la fiecare 5 ani.
4. Planuri de acțiune pentru tronsoane periculoase
Se vor întocmi planuri specifice pentru inspecția de siguranță rutieră pe tronsoanele cu niveluri scăzute ale ratingului de siguranță.
5. Sistem național de raportare voluntară
Va fi creat un sistem online accesibil tuturor utilizatorilor drumurilor pentru raportarea:
- Eventualelor pericole percepute
- Informațiilor legate de siguranța infrastructurii rutiere
- Altor aspecte de siguranță în trafic
6. Registre electronice ale infrastructurii rutiere
Aceste registre vor constitui baza pentru cercetări în domeniu și vor include:
- Cartografierea trecerilor de pietoni
- Marcajele și indicatoarele rutiere
- Parametri pentru studii de gestiune a siguranței rutiere
Sistemele inteligente de transport
Experții în domeniu subliniază necesitatea dezvoltării infrastructurii “în mod subordonat rigorilor abordării sistemice a relației infrastructură-vehicul”.
Obiectivele implementării ITS
Implementarea sistemelor inteligente de transport (ITS) urmărește:
- Reducerea congestionării
- Creșterea nivelului de siguranță
- Îmbunătățirea eficienței utilizării rețelei rutiere
- Protecția mediului
Planurile de dezvoltare
Dezvoltarea ITS se realizează pe trei planuri principale:
Planul tehnologic:
- Integrarea tehnologiilor avansate
- Sincronizarea cu standardele europene
Planul operațional:
- Optimizarea fluxurilor de trafic
- Gestionarea incidentelor
Planul investițional:
- Finanțarea proiectelor strategice
- Corelația cu Master Planul General de Transport
Realitatea actuală a infrastructurii rutiere
Performanțele din 2022
România a reușit să deschidă doar 13 kilometri de autostradă în 2022, ajungând la un total de 994 kilometri de autostrăzi și drumuri expres. Singurul tronson inaugurat a fost prima porțiune din Autostrada A1 Sibiu-Pitești.
Caracteristicile tronsonului Sibiu-Boița:
- Lungime: 13,17 kilometri
- Executant: Porr Construct
- Valoare contract: 125 milioane euro
- Inaugurare: 16 decembrie 2022
Infrastructura include:
- 27 poduri și pasaje
- 27 podețe
- Două viaducte (414,7m și 651,4m)
- Două spații pentru servicii
- Un centru de întreținere și coordonare
- Două noduri rutiere
Planurile pentru 2023
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță finalizarea următoarelor proiecte:
- Autostrada București Sud: 35 kilometri (3 loturi)
- Autostrada Transilvania: 44 kilometri (2 loturi)
- Drumul expres Oradea-A3: 15 kilometri
- Drumul expres Brăila-Galați: 10 kilometri
Investițiile în siguranța rutieră
Pe lângă dezvoltarea rețelei de autostrăzi, autoritățile trebuie să investească masiv în siguranța rutieră pe infrastructura existentă.
Măsuri necesare pentru siguranța rutieră
Infrastructură de siguranță:
- Separatoare de trafic
- Iluminat pe timp de noapte
- Semnalizări și marcaje rutiere moderne
- Sisteme de monitorizare a circulației
Finanțare:
- Cost total: 617,6 milioane euro
- Suma solicitată din PNRR: 219 milioane euro
Contextul european
România ocupă prima poziție în Europa la numărul de accidente grave soldate cu victime, ceea ce evidențiază urgența implementării măsurilor de siguranță rutieră. Această statistică alarmantă subliniază necesitatea unei abordări integrate care să combine dezvoltarea infrastructurii noi cu îmbunătățirea siguranței pe rețeaua existentă.
Succesul implementării Strategiei Naționale pentru Siguranța Rutieră 2022-2030 depinde de coordonarea eficientă între toate instituțiile responsabile și de alocarea resurselor financiare necesare pentru transformarea planurilor în realitate.
