- Prețurile combustibililor sunt ridicate, șoferii caută soluții pentru economie.
- Mitul spune că alimentarea la temperaturi scăzute dă mai mult combustibil.
- Rezervoarele subterane mențin temperatura constantă, reducând variațiile zilnice.
- Diferența reală de energie este minoră, deci nu se economisește combustibil.
Prețurile combustibililor au atins cote record în acest an și perspectivele nu sunt deloc încurajatoare. Pentru milioane de șoferi care depind zilnic de automobil, cheltuielile cu carburanții reprezintă o povară semnificativă în bugetul familiei. Firesc, mulți conducători auto au început să caute soluții creative pentru a reduce aceste costuri, fie prin tehnici de conducere economică, fie prin alegerea momentului optim pentru alimentare. Una dintre cele mai populare teorii vehiculate pe internet susține că alimentarea dimineața devreme sau noaptea ar permite obținerea unei cantități mai mari de combustibil pentru aceeași sumă. Dar este oare adevărat?
Baza științifică: principiul dilatării termice
Teoria care stă la baza acestui mit pornește de la un principiu fizic real și bine documentat: dilatarea termică a lichidelor. Combustibilii, ca orice lichid, se dilată când temperatura crește și se contractă când scade. Practic, la temperaturi mai ridicate, aceeași masă de benzină sau motorină ocupă un volum mai mare, dar densitatea energetică efectivă este mai mică.
Pentru a înțelege mai bine, să luăm un exemplu concret: un litru de benzină măsurat la 15°C conține aproximativ 737 de grame de carburant. La 25°C, același litru va avea o densitate mai mică, conținând mai puține grame de combustibil efectiv. Diferența este mică, dar există - aproximativ 1% pentru fiecare 10 grade Celsius.
Astfel, teoria pare logică: dacă alimentezi când temperatura este mai scăzută, ai obține același volum (plătești pentru litri), dar cu o densitate mai mare, deci mai multă energie efectivă în rezervor.
Realitatea din stațiile de carburanți moderne
Deși principiul fizic este corect, există un factor crucial pe care majoritatea susținătorilor acestei teorii îl ignoră complet: modul în care este stocat combustibilul în stațiile moderne.
În România, ca în majoritatea țărilor dezvoltate, stațiile de carburanți folosesc rezervoare subterane masive, amplasate la adâncimi de 2-4 metri sub nivelul solului. Aceste rezervoare sunt:
- Înconjurate de un strat gros de pământ și beton
- Izolate termic de fluctuațiile temperaturii aerului
- Menținute la o temperatură relativ constantă tot timpul anului
- Protejate de radiația solară directă
Temperatura solului la adâncimea unde sunt amplasate rezervoarele variază foarte puțin pe parcursul zilei - practic, este aproape constantă. În timp ce temperatura aerului poate varia cu 15-20 de grade Celsius între noapte și ziua cea mai caldă, temperatura combustibilului din rezervoarele subterane se menține în parametri apropiați, cu variații de maximum 2-3 grade.
Ce se întâmplă între rezervor și pompă?
Unii ar putea argumenta că, deși combustibilul din rezervor este la temperatură stabilă, acesta trece prin conducte și componente ale pompei care ar putea fi afectate de temperatura ambientală. Să analizăm și acest aspect:
Sistemul de pompare
- Combustibilul este pompat din rezervorul subteran direct în pistol
- Timpul de tranzit prin conducte este de câteva secunde
- Volumul de combustibil din conducte și pompă este minim (sub 5 litri)
- La o stație aglomerată, combustibilul nu stă niciodată în pompă suficient pentru a se încălzi semnificativ
Calculul economic
Să presupunem un scenariu optimist pentru teoria alimentării dimineața:
- Diferență de temperatură între noapte și ziua cea mai caldă: 20°C
- Coeficient de dilatare termică pentru benzină: ~0.001 per °C
- La 50 de litri, diferența teoretică maximă: aproximativ 1 litru
Însă, având în vedere că:
- Temperatura în rezervorul subteran variază cu maximum 2-3°C
- Doar combustibilul din conducte și pompă (sub 5 litri) ar putea fi afectat de temperatura aerului
- Timpul de expunere este minimal
Diferența reală de volum este neglijabilă - probabil sub 50 de mililitri pentru un plin complet de 50 de litri. La prețul actual al benzinei, aceasta înseamnă o “economie” de câțiva bani, insuficientă pentru a justifica efortul de a alimenta exclusiv dimineața.
Standardizarea internațională
În industria petrolului există standarde internaționale clare pentru comercializarea combustibililor. În majoritatea țărilor, inclusiv România, volumul combustibilului este standardizat la o temperatură de referință (de obicei 15°C). Pompele moderne sunt echipate cu compensatoare automate de temperatură care ajustează volumul afișat în funcție de temperatura reală a combustibilului, eliminând practic orice “avantaj” teoretic.
Aceste sisteme de compensare sunt obligatorii în multe jurisdicții și sunt calibrate și verificate periodic de autoritățile de metrologie pentru a asigura corectitudinea măsurătorilor.
Metode reale de economisire la combustibil
În loc să vă bazați pe mituri, iată câteva metode dovedite științific care vă pot ajuta să reduceți efectiv consumul de combustibil:
Stil de conducere
- Accelerații line și anticipare - evitați accelerațiile și frânările bruște
- Menținerea unei viteze constante - folosiți cruise control pe autostrăzi
- Reducerea sarcinii inutile - scoateți din mașină obiectele grele neutilizate
- Evitarea ralantiului prelungit - opriți motorul dacă stați mai mult de 30 de secunde
Întreținere tehnică
- Presiunea corectă în anvelope - anvelope subumflate cresc consumul cu până la 3%
- Întreținere regulată - filtre de aer murdare, bujii uzate și ulei vechi cresc consumul
- Verificarea sistemului de injecție - injectoare murdare sau defecte afectează eficiența
- Geometria roților - o geometrie greșită crește rezistența la rulare
Planificare
- Combinarea traseelor - reduceți numărul de deplasări separate
- Evitarea orelor de vârf - mersul în traffic stop-and-go consumă mult mai mult
- Folosirea aplicațiilor de trafic - alegeți rute mai eficiente
Concluzie
Deși ideea alimentării dimineața devreme pentru a obține mai mult combustibil pare logică din punct de vedere fizic, în practică nu oferă beneficii reale. Sistemele moderne de stocare și distribuție a combustibilului, împreună cu standardizarea și compensarea temperaturii, fac ca momentul zilei în care alimentezi să nu aibă un impact semnificativ asupra cantității efective de energie pe care o primești.
În schimb, concentrați-vă pe factori care chiar fac diferență: stilul de conducere, întreținerea corectă a mașinii și planificarea inteligentă a deplasărilor. Aceste aspecte pot reduce consumul cu 10-30%, o economie cu adevărat semnificativă comparativ cu economiile teoretice minime ale alimentării matinale.
Astfel, putem clasifica această idee la capitolul “mituri auto populare” - are o bază științifică, dar aplicabilitatea practică este aproape inexistentă în condițiile reale ale stațiilor moderne de carburanți.
