România depășește Serbia la numărul de kilometri de autostradă și se apropie de Ungaria – un pas înainte pentru infrastructura rutieră

România a înregistrat recent progrese semnificative în dezvoltarea infrastructurii rutiere, atingând și chiar depășind Serbia la capitolul kilometri de autostrăzi. Deși mai sunt încă provocări majore în privința calității și a coerenței rețelei, aceste vești arată un trend pozitiv și un efort susținut pentru conectarea mai eficientă cu restul Europei. Mai mult, România se apropie de Ungaria, o țară recunoscută pentru rețeaua sa modernă de autostrăzi, fapt care pune în lumină ambiția autorităților române de a ajunge din urmă statele din vest.

1. Evoluția recentă a infrastructurii

1. Proiecte finalizate și segmente noi

   • În ultimii ani, au fost deschise circulației segmente precum Lugoj-Deva, Sebeș-Turda sau porțiuni din A0 (Centura București la standard de autostradă), contribuind la creșterea numărului de kilometri de autostradă.
   • Alte tronsoane sunt în execuție sau în licitație, având termene de finalizare care, chiar dacă suferă uneori întârzieri, conturează perspective încurajatoare.

2. Compararea cu Serbia și Ungaria

   • Serbia: În timp ce Serbia a progresat și ea la capitolul infrastructură rutieră, rețeaua României a ajuns să o depășească la totalul de kilometri de autostradă, conform ultimelor date disponibile.
   • Ungaria: Ungaria rămâne încă în față, cu o rețea de autostrăzi dezvoltată și coerentă. România, însă, reduce încet decalajul, odată cu inaugurarea de noi tronsoane și creșterea planurilor de conectivitate la coridoarele europene.

2. Factorii care au determinat creșterea

1. Finanțarea europeană

   • O mare parte din fondurile pentru autostrăzi provine din surse UE (POIM – Programul Operațional Infrastructură Mare), ceea ce a permis demararea și continuarea unor proiecte care stăteau blocate.
   • Alocările financiare au accelerat în contextul programelor de redresare economică post-2020.

2. Creșterea cererii de transport

   • România a cunoscut o creștere economică și o intensificare a traficului de marfă, fapt care a generat necesitatea unei rețele rutiere mai rapide și mai sigure.
   • Sectorul de transport și logistică presează autoritățile să finalizeze proiectele de autostradă, având în vedere poziția strategică a țării (tranzit între Balcani și Europa Centrală).

3. Presiunea publică și media

   • Societatea civilă, organizațiile de profil și mass-media au menținut subiectul „autostrăzilor” în atenția publicului.
   • Inițiativele civice, protestele și campaniile din mediul online au crescut gradul de conștientizare și au pus presiune pe factorii decizionali pentru a urgenta lucrările.

3. Provocările rămase

1. Întârzieri și blocaje

   • Procedurile de achiziție publică pot fi complicate, ducând la contestații și amânări.
   • Probleme precum exproprierile, studiile geotehnice insuficiente sau traseele contestate de comunități întârzie termenele de finalizare.

2. Calitatea lucrărilor

   • Au existat situații în care segmente noi de autostradă au avut deficiențe la scurt timp după deschidere (fisuri, alunecări de teren).
   • Este necesară o monitorizare atentă a calității construcției și a standardelor tehnice.

3. Îmbunătățirea conexiunilor regionale

   • Deși numărul total de kilometri a crescut, rămân „găuri” în rețeaua națională. Unele regiuni (Moldova, de exemplu) au în continuare puține autostrăzi, necesitând investiții consistente pentru a recupera decalajul față de zonele deja dezvoltate.

4. Implicații economice și sociale

1. Atragerea de investiții

   • O infrastructură rutieră performantă crește atractivitatea României pentru investitori, facilitați de conexiuni rapide cu piețe importante din UE.
   • Regiunile bine conectate se dezvoltă economic mai rapid, reducând astfel inegalitățile teritoriale.

2. Securitate rutieră

   • Autostrăzile, dacă sunt construite și întreținute corespunzător, reduc semnificativ riscul de accidente grave.
   • Fluidizarea traficului de mărfuri și persoane contribuie la siguranță și la reducerea timpilor petrecuți în deplasare.

3. Conectivitate transfrontalieră

   • Prin apropierea de rețeaua ungară, România beneficiază de coridoarele paneuropene ce traversează Ungaria și Slovacia spre vest, îmbunătățind legăturile comerciale și turistice.

5. Perspective și pași următori

• Proiectele prioritare: Autostrada A7 (Moldova), continuarea lucrărilor la A0 în zona Bucureștiului, dar și finalizarea tronsoanelor rămase pe A1 (Sibiu-Pitești) și A3 (București-Brașov) pot consolida semnificativ rețeaua națională.
• Accelerarea digitalizării: Simplificarea procedurilor de licitație și folosirea unor platforme online pot reduce birocrația și timpul pierdut în contestații.
• Monitorizare continuă: ONG-urile și presa pot juca un rol esențial în monitorizarea progresului și semnalarea problemelor, contribuind la transparență și la responsabilizarea autorităților.

Concluzie

Faptul că România a depășit Serbia la capitolul kilometri de autostradă și că se apropie vizibil de Ungaria marchează un moment notabil pentru infrastructura rutieră românească. Deși mai există lacune semnificative în unele zone și persistă întârzieri, aceste realizări reflectă un trend ascendent în dezvoltarea de autostrăzi. În următorii ani, continuarea investițiilor, creșterea standardelor de calitate și o birocrație mai puțin greoaie vor fi cruciale pentru a ajunge la nivelul infrastructurii statelor vest-europene. Astfel, România poate deveni un nod rutier strategic pentru Europa de Sud-Est, cu beneficii evidente pentru economie, turism și calitatea vieții.