Istoria mai puțin cunoscută a BMW - un producător profitabil de oale și tigăi
BMW are o istorie lungă în spatele său și, așa cum era de așteptat, deoarece are sediul în Germania, a trecut prin multe în ultimul secol. Având în față două războaie mondiale care practic au distrus vechiul continent și în care Germania a fost de două ori înfrântă, BMW a trebuit să treacă prin momente cu adevărat grele. Cu toate acestea, bavarezii au reușit să renască din cenușă de fiecare dată și să se reinventeze. Astăzi ne uităm la unul dintre cele mai puțin cunoscute capitole din istoria sa, cunoscută de către istoricii specializați în marca BMW sub numele de conceptul „Notproduktion“.
Germania era în haos după al doilea război mondial, iar faptul că fusese împărțită în două de Cortina de Fier cu siguranță nu a ajutat. Sancțiunile impuse țării au fost severe, iar companiile germane au trebuit să plătească pentru multe dintre ele, cu propriile lor tehnologii și instrumente. BMW, de exemplu, a pierdut multe dintre uzinele sale de producție, unele dintre ele rămânând în partea estică a Germaniei (acum preluate de comuniști) și altele fiind confiscate de armata americană, în scopuri variate.
BMW fusese interzisă să revină la producție până pe 28 iulie 1945. Această interdicție acoperea totul, nu doar mașini și motociclete, ci fiecare element consumat în mod larg la care puteați să vă gândiți. Din fericire, compania a primit o licență pentru a începe din nou producția, iar începând cu 26 martie 1946, BMW a primit aprobarea să înceapă din nou producția de motociclete, un pas încurajator, dacă vreți.
Cu toate acestea, o parte din uzinele din Munich și Allach, instrumentele și muncitorii BMW erau încă ocupați cu lucrări de reparații și întreținere pentru Armata Americană. Mai mult, depozitul de armament și întreținere Karlsfeld a fost înființat la Allach, devenind cel mai mare centru de reparații pentru Armata Americană de pe întreg continentul european. Deși poate părea ca o muncă forțată, acest aranjament a permis companiei să aibă acces la resurse pentru a începe să producă bunuri în scopul său propriu.
Marea parte a tehnologiei și a echipamentelor sale fusese trimisă peste mări și țări până în 1946 și abia în anii 1950 și 1960 clădirile BMW au fost complet reparate, ceea ce a făcut reluarea producției de orice fel o problemă dificilă. Forțată de circumstanțe, BMW încearcă să se reinventeze și începe conceptul Notproduktion, o sortă de producție de criză, un concept care era familiar pentru BMW, deoarece fusese utilizat o dată și după Primul Război Mondial.
Dată fiind pierderea majorității documentației tehnice pentru fabricarea mașinilor și motocicletelor, odată cu confiscarea fabricii din Eisenach de către URSS pe partea de est a țării (dincolo de Cortina de Fier), compania a început să producă oale și tigăi, diverse accesorii de bucătărie, unelte agricole, pompe de frână, produse din metal ușor, biciclete și chiar piese de schimb pentru diverse unelte mecanice și mașini BMW. După cum vă puteți imagina, profiturile nu au fost mari, astfel încât muncitorii erau adesea plătiți în produsele pe care le produceau timp de 8 ore pe zi.
Prin urmare, între 1945 și 1947, BMW a produs nu mai puțin de 34.000 de oale, care au reprezentat aproape o pătrime din veniturile obținute de BMW în acele dificile 24 de luni. Chiar dacă acest capitol al istoriei BMW ar putea părea neobișnuit sau lipsit de tehnologii revoluționare, el a contribuit la avansarea companiei, deschizând calea în viitor și, practic, făcând-o gigantul pe care îl reprezintă astăzi.
Articolul nu are nici un comentariu. Fii primul care comenteaza!