- Până în decembrie 2022, 500 de stații erau fără combustibil.
- Măsura de plafonare a prețurilor a creat distorsiuni: cererea crește, vânzările scad.
- Ungaria depinde masiv de Rusia pentru gaze și petrol.
- Mulți unguri cumpără carburanți în Slovacia, la prețuri mai mari, din cauza penuriei.
Ungaria trece prin o criză serioasă a aprovizionării cu carburanți, cu aproximativ 500 de stații de alimentare din cele 2000 existente în țară rămânând fără combustibil în decembrie 2022. Această situație dramatică este rezultatul direct al politicii de plafonare a prețurilor implementată de Guvernul Viktor Orban încă din 2021, o măsură care și-a demonstrat ineficiența și efectele adverse asupra pieței.
Contextul crizei: plafonarea prețurilor și consecințele acesteia
Guvernul ultranaționist al premierului Viktor Orban a introdus în 2021, înainte de începerea conflictului din Ucraina, un preț plafonat la 1,16 euro pe litrul de motorină și benzină Super 95. Această măsură avea ca scop combaterea inflației care era deja în creștere la acel moment.
Potrivit portalului HVG, criza s-a agravat la începutul lunii decembrie 2022, când aproximativ un sfert din benzinăriile țării s-au confruntat cu probleme acute de aprovizionare. Presa ungară raportează din ce în ce mai multe plângeri cauzate de:
- Lipsa combustibilului cu preț fix
- Indisponibilitatea carburanților de calitate superioară
- Restricții severe în cantitățile disponibile pentru vânzare
Efectul distorsionant asupra pieței
Plafonarea artificială a prețurilor a creat o distorsiune majoră pe piața ungară a carburanților. Conform analizelor economice, “prețul redus crește cererea, dar o și reduce, deoarece furnizorii pot vinde carburanții mai bine în alte țări”, explică portalul economic portfolio.hu.
Această situație paradoxală a fost agravată de conflictul din Ucraina, care a perturbat și mai mult lanțurile de aprovizionare. Multe companii petroliere au preferat să își direcționeze produsele către piețe cu prețuri libere, mai profitabile.
Dependența energetică critică a Ungariei
Ungaria se află într-o poziție extrem de vulnerabilă din punct de vedere energetic, fiind dependentă masiv de resursele rusești:
- 85% din gazele naturale sunt importate din Rusia
- 65% din petrol provine din surse rusești
- Principala rafinărie din sudul Budapestei funcționează predominant cu țiței rusesc
Această dependență critică explică parțial reticența Guvernului Orban față de sancțiunile NATO și UE împotriva Rusiei, precum și dificultatea în găsirea soluțiilor alternative pentru aprovizionarea cu carburanți.
Comportamentul consumatorilor ungari
Desperate să găsească combustibil, mulți unguri au început să își alimenteze mașinile în țările vecine. Conform portalului independent telex.hu, numeroși șoferi ungari se deplasează în Slovacia pentru a cumpăra carburanți, deși acolo prețul ajunge la 1,7 euro pe litru - cu aproape 50% mai mult decât prețul plafonat din Ungaria.
Acest comportament demonstrează clar că măsura de plafonare nu a reușit să își atingă obiectivul de reducere a costurilor pentru consumatori, ci a creat doar o penurie artificială.
Perspectiva oficialilor români asupra situației
Theodon Stolojan, fostul lider PNL și fost premier, a analizat critic situația din Ungaria încă din iulie 2022, avertizând asupra consecințelor negative ale plafonării prețurilor la carburanți.
Limitările autorităților în controlul prețurilor
Stolojan a explicat că autoritățile au la dispoziție doar două instrumente principale pentru influențarea prețurilor la carburanți:
- Reducerea accizelor și TVA-ului - care duce la scăderea veniturilor bugetare
- Impunerea unor prețuri mai mici producătorilor - care poate determina reducerea rapidă a importurilor
“Daca eu as plafona fără compensare prețul la benzină, motorină, în condițiile în care import trei sferturi din necesarul României de țiței și produse petroliere, aceștia nu mai importă, mâine nu mai importă”, a avertizat Stolojan.
Critica măsurilor ungare ca “manevre electorale”
Fostul premier român a catalogat dur deciziile Guvernului Orban: “Sigur că ne apropiem și de an electoral. Ați văzut ce a făcut Viktor Orban în Ungaria. A plafonat, că a avut alegeri, a rămas cu plafonarea. Acum MOL-ul vine și spune ‘Frăților, prea mult n-o putem duce cu plafonarea asta’”.
Această analiză s-a dovedit profetică, având în vedere criza actuală de aprovizionare cu care se confruntă Ungaria.
Diferențele economice între România și Ungaria
Stolojan a explicat de ce România nu poate adopta măsuri similare cu cele din Ungaria:
- Deficitul bugetar mare al României limitează capacitatea de subvenționare
- Costurile mari de împrumut pe piețele externe și interne
- Lipsa apartenenței la zona euro, care crește costurile de finanțare
- Dependența majoră de importuri pentru aprovizionarea cu țiței
“Eu nu am această posibilitate, cum a avut Ungaria. De ce? Pentru că eu am un deficit bugetar foarte mare și trebuie să-l reduc, mă împrumut la dobânzi foarte mari”, a explicat economistul.
Soluții pe termen lung și adaptarea la noua realitate economică
În loc de subvenții temporare care distorsionează piața, Stolojan a propus investiții în soluții durabile:
Tranziția către energia verde
“Dacă te uiți până și când mergi în sate, vezi că oamenii au început să își pună panouri pe case. Perfect. Asta e măsura corectă pe care trebuie să o subvenționa statul”, a explicat fostul premier.
El a sugerat finanțarea integrală a instalării de panouri fotovoltaice pentru fiecare gospodărie care poate implementa această soluție, folosind fondurile europene disponibile.
Adaptarea economiei la noua realitate
Stolojan a subliniat că economia trebuie să se adapteze la realitatea prețurilor mari la energie: “Din moment ce știm că această creștere a prețurilor la țiței nu este temporară, ci e pe o perioadă lungă de timp, atunci trebuie ca economia să se ajusteze la această nouă realitate economică”.
Lecții pentru România și alte țări din regiune
Criza ungară oferă lecții valoroase pentru România și alte țări din Europa de Est:
- Plafonarea artificială a prețurilor creează distorsiuni de piață și penuri
- Măsurile populiste pe termen scurt pot avea consecințe economice grave pe termen lung
- Diversificarea surselor de energie este esențială pentru securitatea energetică
- Investițiile în energie verde reprezintă soluția durabilă pentru reducerea dependenței de importuri
Perspective de viitor
Plafonarea prețurilor în Ungaria a fost menținută până la 31 decembrie 2022, cu avertismentul că ar putea continua doar dacă petrolul rusesc va continua să intre în țară și dacă rafinăria principală va funcționa fără probleme. Având în vedere criza actuală, aceste condiții par din ce în ce mai greu de îndeplinit.
Situația dramatică din Ungaria demonstrează că nu există soluții magice pentru criza energetică globală. Măsurile de urgență pot oferi un răgaz temporar, dar soluțiile durabile necesită investiții masive în diversificarea surselor de energie și în tranziția către tehnologii verzi. Pentru România, lecția este clară: în loc să urmeze exemplul ungur al plafonărilor artificiale, este preferabil să se concentreze pe investiții strategice care să reducă dependența de importurile de energie și să pregătească economia pentru provocările viitorului.
