- Radiatorul AC elimină căldura din agentul frigorific în ciclul de climatizare.
- Este fabricat în principal din aluminiu pentru transfer termic superior și greutate redusă.
- Se montează în fața radiatorului principal pentru flux de aer optim.
- Funcționează similar radiatorului de răcire, dar la presiuni între 8 și 15 bar.
Radiatorul sistemului de aer condiționat reprezintă unul dintre componentele vitale ale instalației de climatizare auto. Cunoscut și sub denumirea de condensator AC, acest schimbător de căldură asigură funcționarea eficientă a întregului sistem. În producția modernă, radiatoarele sunt fabricate predominant din aluminiu datorită proprietăților sale superioare de transfer termic și greutății reduse, însă modelele mai vechi foloseau cupru sau alamă.
Structura și plasarea radiatorului AC seamănă cu cea a radiatorului de răcire a motorului, diferența constând în dimensiuni mai compacte. De obicei, acest component este montat în fața radiatorului principal sau lateral față de acesta, poziționare ce îi permite accesul optim la fluxul de aer necesar funcționării. Asemenea radiatorului principal și evaporatorului, este construit dintr-o rețea complexă de tuburi fine prin care circulă agentul frigorific.
Principiul de funcționare al radiatorului AC
Rolul fundamental al radiatorului de aer condiționat este eliminarea căldurii acumulate de agentul frigorific în timpul ciclului de climatizare. Când freonul sau alt agent frigorific traversează evaporizatorul din habitaclu, acesta absoarbe căldura din aerul interior al vehiculului. Odată încărcat cu această energie termică, gazul ajunge la radiator sub formă de vapori supraîncălziți la presiune ridicată.
În radiator, procesul de condensare are loc prin contactul cu aerul atmosferic mai rece. Tuburile fine prin care circulă freonul sunt proiectate cu aripioare metalice care măresc suprafața de contact cu aerul exterior. Pe măsură ce gazul își cedează căldura către atmosferă, temperatura sa scade sub punctul de condensare, transformându-se într-un lichid la presiune înaltă. Acest lichid condensat este apoi direcționat către filtrul uscător și valva de expansiune pentru a continua ciclul.
Eficiența acestui proces depinde critic de fluxul de aer care trece prin radiator. La viteze mici sau în trafic intens, ventilatorul auxiliar al sistemului de răcire se activează automat pentru a asigura debitul necesar de aer. Fără acest flux constant, presiunea în sistem crește excesiv, iar compresorul se oprește pentru protecție, rezultând în lipsa aerului rece.
Analogia cu radiatorul de răcire al motorului
Deși au dimensiuni și aplicații diferite, radiatorul AC funcționează pe același principiu fundamental ca radiatorul sistemului de răcire. Ambele evacuează căldura captată de un fluid de lucru către mediul extern. În cazul sistemului de răcire, antigelul preia căldura de la blocul motor și o transferă în atmosferă prin radiator. Similar, freonul elimină căldura din habitaclu prin radiatorul AC.
Diferența principală constă în presiunile de lucru și temperaturile implicate. Sistemul AC operează la presiuni mult mai ridicate (între 8-15 bar pe partea de înaltă presiune), în timp ce sistemul de răcire lucrează la aproximativ 1-2 bar. De asemenea, condensatorul AC trebuie să faciliteze o schimbare de fază (din gaz în lichid), proces care necesită o construcție mai robustă.
Cauze comune de defectare a radiatorului AC
Pozițiile expusă în partea frontală a vehiculului face ca radiatorul AC să fie vulnerabil la diverse forme de deteriorare:
Înfundarea cu deșeuri
Cea mai frecventă problemă este blocarea suprafeței radiatorului cu impurități externe. Primăvara și vara, insectele se lipesc de aripioarele fine, reducând suprafața activă de schimb termic. Frunze uscate, puf de plop, nisip fin și alte particule se acumulează progresiv între lamele radiatorului. O înfundare de 30-40% poate reduce eficiența sistemului cu până la 50%, manifestându-se prin aer mai puțin rece și presiuni anormale în circuit.
Deteriorări mecanice
Pietrele aruncate de pe drum, impactele cu resturi metalice sau loviturile în timpul manevărilor pot perfora tuburile subțiri ale radiatorului. Aluminiul, deși rezistent la coroziune, este relativ moale și se deformează sau se sparge la impact. O fisură de câțiva milimetri este suficientă pentru pierderea completă a sarcinii de freon în câteva ore sau zile.
Coroziunea
Deși mai rară la radiatoarele moderne din aluminiu, coroziunea poate apărea la joncțiunile dintre materiale diferite sau în prezența sării de drum. Sodiul din sarea folosită iarna accelerează degradarea aluminiului, în special în zonele unde murdăria și umiditatea persistă. Coroziunea se manifestă inițial ca pete albe pudroase, evoluând către perforații mici.
Vibrațiile și oboseala materialului
Vibratiile constante ale motorului și drumurile denivelate pot provoca fisuri de oboseală în zonele de sudură ale radiatorului, în special la conexiunile cu țevile de intrare și ieșire. Aceste fisuri microscopice cresc gradual, transformându-se în scurgeri vizibile.
Diagnosticarea și întreținerea radiatorului AC
Întreținerea preventivă este esențială pentru longevitatea sistemului. La fiecare spălare a mașinii, radiatorul AC ar trebui curățat cu jet de apă de la interiorul compartimentului motor spre exterior, pentru a împinge deșeurile acumulate. Evitați presiunea excesivă care ar putea îndoi lamelele delicate.
Semnele unei defecțiuni la radiator includ:
- Aer insuficient de rece în habitaclu
- Compresorul se oprește frecvent (protecție la presiune înaltă)
- Urme vizibile de ulei de frigorie pe radiator
- Zgomote anormale de la ventilatorul auxiliar care funcționează continuu
- Presiuni anormale măsurate la manometrele de service
Diagnosticarea profesională implică testarea cu azot la presiune pentru identificarea scurgerilor, verificarea fluxului de aer cu anemometru și măsurarea diferenței de temperatură între intrare și ieșire.
Reparare versus înlocuire
În cazul unei fisuri sau perforații, radiatorul AC necesită înlocuire completă. Spre deosebire de radiatorul de răcire care poate fi reparat prin lipire sau sudură în anumite condiții, condensatorul AC nu trebuie reparat. Motivele sunt multiple:
- Presiunile foarte ridicate din sistem fac reparațiile temporare nesigure
- Contaminarea sistemului cu impurități de la sudură afectează compresorul
- Costul reparației se apropie de cel al unei piese noi
- Garanția producătorului se pierde după o reparație
Înlocuirea radiatorului AC implică evacuarea completă a freonului, demontarea componentelor din față (bara, grila, uneori faruri), instalarea piesei noi, efectuarea vidului în sistem și reîncărcarea cu cantitatea corectă de agent frigorific și ulei de frigorie. Este o intervenție ce necesită echipament specializat și cunoștințe tehnice.
Întreținerea regulată a radiatorului AC și curățarea periodică pot prelungi semnificativ durata de viață a sistemului de climatizare. Un radiator curat asigură nu doar confort optim, ci și consumul eficient al motoarelor mai noi care dezactivează compresorul automat când sistemul devine ineficient.
Sursa foto: knowhow.napaonline.com, youtube.com
