Uite cum afecteaza functiile creierului expunerea la gazele de esapament
Deja se discuta de ani de zile despre modul in care polueaza gazele de esapament si efectul pe care acestea le au asupra organismului uman. La nivel global exista un trend clar catre a face masinile sa polueze cat mai putin pentru a proteja sanatatea umana. Chiar si asa, nivelul depoluare ramane unul foarte ridicat, iar noile studii arata cat de mult pot afecta functiile creierului.
Un nou studiu sugereaza ca deplasarea de dimineata ar putea sa va inhibe functia cerebrala. Cercetarea publicata in revista Environmental Health a descoperit o posibila legatura intre inhalarea gazelor de esapament diesel si afectarea functiei cognitive. Citeste mai multe informatii pentru a stii cum sa te protejezi.
In cadrul studiului limitat, randomizat, cercetatorii au analizat creierul a 25 de adulti prin rezonanta magnetica. Dupa ce au studiat “conectivitatea functionala” a participantilor dupa contact, autorii studiului au concluzionat ca expunerea la gazele de esapament diesel “a dus la o scadere a conectivitatii functionale” in comparatie cu aerul filtrat.
Observand ca au analizat doar efectele pe termen scurt, autorii studiului au sugerat ca o astfel de reducere a conectivitatii cerebrale ar putea fi “daunatoare” pentru organismul uman pe termen lung. In mod clar, gazele de esapament polueaza si nu sunt bune pentru roganism si mediul inconjurator, intrebarea insa este in ce masura.
Descoperirile lor vin in acelasi timp in care cercetatorii de la Massachusetts Institute of Technology au aratat ca o calitate slaba a aerului poate inhiba functia cognitiva a jucatorilor de sah. Cercetatorii de la MIT au descoperit ca jucatorii de jocuri de sah au avut performante “obiectiv mai slabe” atunci cand au fost expusi la aer de calitate slaba, facand mai multe alegeri “suboptime” in timpul jocului. Practic, acest lucru se poate aplica in orice alt domeniu.
“Am descoperit ca atunci cand indivizii sunt expusi la niveluri mai ridicate de poluare a aerului, fac mai multe greseli si greseli mai mari”, a declarat intr-un comunicat coautorul studiului Juan Palacios, economist la Laboratorul de urbanizare durabila de la MIT.
Cercetatorii au analizat 121 de jucatori de sah de-a lungul a trei turnee de sapte runde in Germania in 2017, 2018 si 2019, care au cuprins peste 30.000 de miscari de sah. Folosind senzori pentru a masura nivelurile diferitelor componente ale aerului, cercetatorii au studiat modul in care schimbarea calitatii aerului a afectat performanta jucatorilor.
Acestia au folosit un software pentru a analiza mutarile efectuate in timpul jocurilor, descoperind ca atunci cand adversarii erau supusi unor constrangeri de timp si se confruntau cu un aer de calitate slaba, procesul de luare a deciziilor lor devenea si mai prost.
“Ni se pare interesant faptul ca aceste greseli apar in special in faza jocului in care jucatorii se confrunta cu presiunea timpului”, a declarat Palacios. “Atunci cand acesti jucatori nu au capacitatea de a compensa pentru performanta cognitiva mai scazuta cu o deliberare mai mare, atunci]este momentul in care observam cele mai mari efecte”.
Dar repercusiunile fenomenului se extind mult dincolo de tabla cu patratele.
Desi studiul a masurat impactul calitatii aerului asupra jocului, acesta are implicatii puternice pentru lucratorii de birou cu inalta calificare, iar astfel de date pot oferi informatii pertinente pentru oficialii care iau decizii privind curatarea mediului. Daca o calitate slaba a aerului afecteaza jucatorii de sah care au petrecut nenumarate zile, saptamani si luni pregatindu-si meseria, atunci poate afecta pe oricine altcineva.
Exista din ce in ce mai multe lucrari care arata ca exista un cost cu poluarea aerului, iar acesta este un cost pentru tot mai multi oameni. Poluarea aerului a fost legata de o serie de traume, inclusiv de daunele aduse mediului, cancerul si tulburarile de sanatate mintala. Si este peste tot. Chiar si focurile de artificii de 4 iulie, desi minunate de privit, pot scadea calitatea aerului intr-o singura noapte.
De fapt, poluantii atmosferici cauzeaza pana la 200.000 de decese premature pe an, potrivit Centrelor pentru Controlul si Prevenirea Bolilor. La nivel global, acest numar urca vertiginos la 9 milioane, conform unui studiu din 2022.
Articolul nu are nici un comentariu. Fii primul care comenteaza!