Nimanui nu ii este straina concurenta de acum cativa ani de la Academia de Politie, unde tinerii aspiranti se luptau la propriu pentru viitoarele uniforme de politisti. Indiferent de faptul ca intre timp lucrurile s-au mai schimbat, nevoia de siguranta in ceea ce priveste un loc de munca stabil face ca haina de politist sa fie inca la mare cautare.
Din pacate, rigorile anilor de studii din perioada Facultatii de Drept a Academiei / Facultatii de Politie nu se pastreaza, cel putin in ceea ce priveste testarea psihologica a politistilor, aspect tratat cu prea multa superficialitate de o lunga perioada de timp.
Potrivit celor de la kanald.ro, testele psihologice aplicabile functionarilor dn Politie, Armata sau Jandarmerie sunt vechi de jumatate de secol (peste 40 de ani). Problema este ca aceste modele de teste pot fi gasite inclusiv in mediul online, astfel ca absolut orice persoana interesata poate face o astfel de evaluarea.
„In mod normal, politistii sustin testele psihologice o data la 3 ani. Psihologii sustin insa ca acest lucru nu este suficient, pentru ca cineva sa-si poata da seama in totalitate de profilul psihologic al unei persoane. Prin aceste teste, se incearca depistarea politistilor care au o inclinatie spre violenta, depresie sau care sunt capabili de actiuni antisociale“.
Testarea psihologica a politistilor consta in:
- testul de evaluare a gandirii logice, a aptitudinilor verbale, numerice, tehnice, spatiale, de invatare, organizatorice – personalul din Politie este testat inclusiv pentru a se observa capacitatea persoanei de a lucra in condtii de stres si timp scurt;
- chestionarul de personalitate – acesta ajuta psihologii sa determine gradul de maturitate a persoanei in cauza, gradul de responsabilitate a acesteia, cat este de motivata, dar si cat de bun comunicator este in situatii de criza;
- testul situational – acesta reprezinta o proba de grup, compusa dintr-o parte teoretica si una practica. In baza celor mentionate de specialisti, acest test este indicat pentru a afla cat de bine se descurca persoana respectiva din postura de lider, daca stie sa indeplineasca anumite sarcini, daca stie sa planifice o operatiune, daca poate lucra in echipa sau daca reactioneaza corect sub presiune.
De asemenea, in afara testelor mentionate, personalul angajat in Politie trebuie sa treaca si un interviu de evaluare si orientare. Acest interviu ajuta psihologii sa determine daca subiectul isi doreste intr-adevar sa urmeze o cariera militara, precum si ce anume sta la baza alegerii acestei vocatii.
Aici sunt depistati inclusiv candidatii care nu demonstreaza coerenta in exprimare sau care prezinta anumite defecte de vorbire.
Problema testarii psihologice a politistilor a fost indelung dezbatuta de-a lungul anilor, declaratii in acest sens fiind facute inca din anul 2018, din perioada mandatului Ministrului Carmen Dan.
Astfel, la acel moment, in contextul scandalului legat de agentul suspectat de pedofilie, presedintele Sindicatului National al Agentilor de Politie, Iulian Surugiu, declara pentru RFI: „Modul in care se realizeaza testarea psihologica a politistilor trebuie schimbat.
(…)
Testarea psihologica trebuie sa se dea in alt mod, nu cum se obisnuieste acum. Psihologul trebuie sa fie fata in fata cu clientul, cu pacientul, nu asa cum se intampla acum, sa se adune 100 de politisti intr-o sala, sa se dea niste formulare si ei sa bifeze cu X. Ala nu e test psihologic. Trebuie sa fie aproape de psiholog, trebuie sa discute cu el, psihologul sa vada limbajul trupului, sa-l intrebe: bai, baiete, ai ceva pe creier, in creier, ai o problema, cu ce te confrunti? Si asa mai departe“.
Liderul sindical a venit cu completari, potrivit carora, „nu exista decat un singur psiholog, care merge, imprastie hartiile, politistii bifeaza, dupa care la revedere, drum bun! E angajatul Ministerului si e politist. Psihologul nu trebuie sa fie decat psiholog, atat si sa nu fie subordonat la sistemul asta, care functioneaza prost“.
Potrivit rfi.ro, referitor la cazul care a starnit indignarea opiniei publice (barbatul care trecuse testul psihologic si a agresat sexual doi copii, intr-un bloc din Drumul Taberei), Iulian Surugiu mentioneaza ca politistul suspectat de pedofilie efectuase acelasi test psihologic ca toti ceilalti agenti: „El a facut testul in 2014, am inteles si l-a facut la gramada, l-a facut cu turma“.
In cele ce urmeaza, punem la dispozitia cititorilor nostri cateva exemple regasite in testele psihologice:
Ai mintit vreodata?;
Prefer sa fiu „lup“ si sa-i mananc pe altii, decat sa fiu „miel“ mancat de ceilalti;
Pentru a-mi realiza scopurile, adesea ma prefac, joc teatru;
Distanta in kilometri dintre doua localitati este mai mare daca este parcursa pe jos decat cu masina?;
Spun adesea „da“ cand as vrea sa spun „nu“;
Imi apar drepturile fara a le incalca pe ale altora;
Prefer sa ascund ceea ce gandesc sau ceea ce simt, daca nu cunosc bine persoana cu care vorbesc;
Sunt mai de graba o persoana autoritara si decisa;
In general, cred ca este mai usor si mai abil sa actionezi prin persoane interpuse, prin intermediari, decat direct;
Ma tem sa critic oamenii si sa le spun ce gandesc;
Nu indraznesc sa refuz anumite sarcini, chiar daca nu intra in atributiile mele;
Nu ma tem sa-mi exprim parerea, chiar daca acest lucru este primit cu ostilitate;
Cand are loc o dezbatere, prefer sa stau de-o parte, pentru a vedea in ce sens, in ce directie o va lua;
Mi se reproseaza adeseori ca am spirit de contrazicere;
Nu-mi place sa ascult de altii;
Ma aranjez astfel incat sa fiu in apropierea celor cu functii mari, pentru ca aceasta aduce foarte multe beneficii;
Sunt considerat destul de descurcaret si de abil in relatiile cu altii;
Intretin cu ceilalti raporturi intemeiate mai curand pe incredere, pe cooperare si mai putin pe dominare si calcul;
Prefer sa nu cer ajutor colegilor mei, ar gandi ca nu sunt competent;
Sunt timid si ma simt blocat de indata ce trebuie sa realizez o actiune neobisnuita;
Se spune ca sunt nedescurcaret si desi este adevarat, asta ma supara, ma enerveaza;
Ma simt bine in contactele directe, nemijlocite, de tipul “ fata in fata“;
Pentru a reusi ceea ce mi-am propus sunt gata intotdeauna sa fac totul;
In caz de dezacord, caut compromisuri realiste pe baza unor interese reciproce;
Prefer sa joc „cu cartile pe fata“;
Am tendinta de a amana ceea ce trebuie sa fac;
Las adesea un lucru inceput fara a-l termina;
In general, ma manifest asa cum sunt, fara a-mi ascunde sentimentele;
E greu sa fiu intimidat.
Articolul nu are nici un comentariu. Fii primul care comenteaza!