_ PROBLEMELE FARA DE SFARSIT ALE INFRASTRUCTURII RUTIERE NATIONALE _
Masurile autoritatilor in domeniu, in baza Strategiei Nationale pentru Siguranta Rutiera 2022 - 2030
Am ajuns din nou sa vorbim despre infrastructura rutiera din Romania, piatra de incercare a neputintei autoritatilor si a nervilor intinsi la maxim ai conducatorilor auto.
Trebuie cunoscut faptul ca infrastructura rutiera reprezinta cel de-al saptelea indicator de performanta asupra caruia oficialii romani trebuie sa se concentreze in vederea identificarii problemelor care cauzeaza cresterea alarmanta a numarului de accidente, implicit a masurilor in specific care trebuie puse in practica.
Desi exista inca nenumarati factori de decizie care trec cu vederea importanta acestui indicator cheie, trebuie sa recunoastem ca siguranta noastra, a tuturor, depinde de infrastructura rutiera, aceasta reprezentand inclusiv o oglinda a dezvoltarii si alinierii statului roman cu cerintele occidentale.
Strategia Nationala care promite masuri drastice in domeniu
Daca ne referim la Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera 2022 - 2030, publicata la finele anului 2022, aflam ca infrastructura rutiera nationala va fi o reala prioritate in anul in curs, dupa cum urmeaza:
„Din punct de vedere al infrastructurii, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, prin Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prioritizeaza intensificarea constructiei de autostrazi si de centuri ocolitoare, precum si modernizarea drumurilor existente si cresterea sigurantei rutiere prin introducerea de solutii tehnologice noi si avansate in domeniul sigurantei rutiere, implementarea sistemului de circulatie alternativa 2+1, mentinerea „infrastructurii lizibile“ care se adreseaza tuturor participantilor la trafic si care este pusa in aplicare de catre administratorul drumului prin intermediul mesajelor si indicatoarelor de informare cu privire la folosirea corecta si adecvata a infrastructurii.
De asemenea, prin CNAIR vor fi derulate si proiecte pentru identificarea, analiza si eliminarea punctelor periculoase de pe reteaua de drumuri nationale aflate in administrare.
Un alt aspect de interes pentru dezvoltarea sigurantei infrastructurii il constituie construirea de zone fixe pentru efectuarea controalelor tehnice in trafic si construirea/amenajarea de parcari sigure si securizate“.
De asemenea, oficialii subliniaza faptul ca, in cazul drumurilor judetene, din totalul de 35.085 kilometri, numai 15.232 kilometri au suportat operatiuni de modernizare, cu alte cuvinte ne referim la 43,41%. „Drumurile judetene si comunale sunt in general degradate si cu solutii tehnice depasite, nepermitand un acces facil spre zonele rurale si orasele mici“.
De asemenea, trebuie remarcat impactul real al conditiei proaste a drumurilor in ceea ce priveste accesul locuitorilor mediului rural si ai oraselor mici la serviciile publice, locurile de munca si oportunitatile oferite de centrele urbane din regiune.
Un aspect important de luat in calcul este faptul ca „lipsa modernizarii acestor categorii de drum scade siguranta in trafic, creste semnificativ riscul accidentelor rutiere, scade viteza de rulare si conduce la ambuteiaje“.
Cele 6 masuri ale oficialilor, care vor rezolva problema ambuteiajelor si accidentelor rutiere
Potrivit reglementarilor cuprinse in Strategia Nationala pentru Siguranta Rutiera 2022 – 2030, ca raspuns la provocarile enumerate, in cadrul acestui obiectiv se au in vedere, in principal, construirea, reabilitarea sau modernizarea legaturilor rutiere secundare catre reteaua rutiera si nodurile TEN-T si solutii pentru cresterea sigurantei traficului (de ex. pasaje, extinderi la 4 benzi, sensuri giratorii, achizitionarea de echipamente si utilaje necesare cresterii si mentinerii nivelului de siguranta a traficului, etc.).
In ceea ce priveste actiunile viitoare necesare atingerii unor progrese masurabile in siguranta infrastructurii rutiere, Ministerul Transporturilor si Infrastructurii a transpus prevederile Directivei 2019/1936/UE, care modifica Directiva 2008/96/CE, privind gestionarea sigurantei infrastructurii rutiere, si, prin Autoritatea Rutiera Romana – ARR, urmeaza sa ia urmatoarele masuri:
• va intensifica formarea auditorilor de siguranta rutiera responsabili cu derularea evaluarii de impact asupra sigurantei rutiere, a auditului de siguranta rutiera si a inspectiei de siguranta rutiera;
• va extinde realizarea evaluarii de impact asupra sigurantei rutiere si a auditului de siguranta rutiera pe drumurile secundare;
• va introduce conceptul de evaluare a sigurantei retelei rutiere pe categorii de siguranta rutiera. Autoritatea Rutiera Romana - ARR va realiza prima evaluare a sigurantei retelei rutiere pe cel putin trei categorii, in functie de nivelul de siguranta al fiecarui tronson, pana cel tarziu la sfarsitul anului 2024, urmand ca ulterior sa actualizeze datele respective cel putin o data la 5 ani;
• va intocmi planuri de actiune privind organizarea si efectuarea inspectiei de siguranta rutiera specifica pe tronsoanele rutiere cu niveluri scazute ale ratingului de siguranta identificat;
• va realiza un sistem national pentru raportarea voluntara, accesibil online tuturor utilizatorilor drumurilor, pentru a facilita colectarea detaliilor privind evenimentele transmise de utilizatorii drumurilor si de vehicule si a oricaror altor informatii legate de siguranta care sunt percepute de cel care informeaza ca fiind un pericol real sau potential pentru siguranta infrastructurii rutiere;
• va crea registre electronice ale infrastructurii rutiere, care vor constitui baza de calcul pentru cercetari in domeniu si vor include cartografierea pe categorii a trecerilor de pietoni, marcajelor si indicatoarelor, precum si alti parametri pentru a crea studii si analize plauzibile de gestiune a sigurantei rutiere la nivel national.
Potrivit expertilor in domeniu, dezvoltarea infrastructurii trebuie facuta „in mod subordonat rigorilor abordarii sistemice a relatiei infrastructura-vehicul“.
Astfel, in baza reglementarilor, „implementarea sistemelor inteligente de transport pe reteaua rutiera existenta, cat si pe drumurile aflate in stadiu de proiect, este considerata o directie esentiala pentru reducerea congestionarii, cresterea nivelului de siguranta, cresterea eficientei utilizarii retelei rutiere si protectia mediului.
Romania cunoaste in prezent o dezvoltare progresiva a sistemelor de transport inteligente pe reteaua rutiera nationala, proces realizat in paralel cu programul de dezvoltare a sectorului rutier prevazut in Master Planul General de Transport si in stransa corelatie cu actiunile derulate la nivel european si international.
Acest proces are in vedere cel putin trei planuri: tehnologic, operational si investitional, cu principalele obiective reducerea numarului de accidente (inclusiv reducerea impactului accidentelor) si reducerea poluarii (abordarea temei schimbarilor climatice)“.
Realitatea infrastructurii din Romania – autostrazi / drumuri expres / siguranta rutiera
Din ciclul „avem doua viteze: incet si pe loc“, mentionam ca Romania a reusit sa deschida 13 kilometri de autostrada mari si lati, intr-un an de zile! Astfel, ne putem mandri cu performanta de a ne apropia de cifra de 1000 kilometri de autostrada.
Acum, se pare ca, in anul in curs, oficialii fac iarasi ce ne-au invatat de zeci de ani: ne promit deschiderea a inca 100 kilometri de autostrada, motiv pentru care nu ne ramane sa spunem decat „sa fie primit“!
Mentionam faptul ca, potrivit stirileprotv.ro, „Singurul tronson de autostrada din 2022 a fost deschis abia spre sfarsitul anului, cand autoritatile au inaugurat prima portiune, de 13 kilometri, din Autostrada A1 Sibiu- Pitesti. Tronsonul Sibiu- Boita a fost deschis circulatiei pe 16 decembrie, cu circa patru luni mai devreme decat era prevazut.
Cei 13,17 kilometri de autostrada au fost executati de Porr Construct, pe baza unui contract semnat in aprilie 2019, in valoare totala de 125 de milioane de euro“.
Segmentul de autostrada cuprinde un numar de 27 poduri si pasaje, 27 podete, un viaduct cu lungime de 414,7 metri, un viaduct cu lungime de 651,4 metri, un numar de doua spatii destinate serviciilor, un centru de intretinere si coordonare, dar si doua noduri rutiere.
Se pare ca Autostrada Sibiu- Pitesti se va intinde pe o distanta de peste 122 kilometri, fiind impartita intr-un numar de cinci loturi (Sibiu - Boita, Boita - Cornetu, Cornetu - Tigveni, Tigveni - Curtea de Arges si Curtea de Arges - Pitesti), avand opt noduri rutiere si noua tuneluri.
Tara noastra dispune, in prezent, de 994 kilometri de autostrada. Astfel, potrivit stirileprotv.ro, cumulat, Romania dispune, in prezent, de 994 kilometri de autostrazi si drumuri expres. Autostrazile au o viteza maxima de proiectare de 130 km./h, iar drumurile expres nu trec de viteza maxima de 120 km./h.
In aceste conditii, cu atat ne putem mandri in teren … cat despre foaie speranta moare ultima, in conditiile in care Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, mentioneaza ca, in cursul anului 2023, se vor finaliza cele trei loturi de pe Autostrada Bucuresti Sud (35 kilometri), doua loturi pe Autostrada Transilvaniei (44 kilometri), drumul expres Oradea- A3 (15 kilometri) si drumul expres Braila- Galati (10 kilometri).
Potrivit ziare.com, realitatea este ca, „pe langa autostrazi si drumuri expres, autoritatile trebuie sa investeasca si in siguranta rutiera. Separatoarele de trafic, iluminatul pe timp de noapte, semnalizarile si marcajele rutiere dar si implementarea sistemelor de monitorizare a circulatiei rutiere ar duce la un trafic decent si pe drumurile din Romania.
Costul investitiilor in infrastructura existenta pentru siguranta rutiera este de 617.6 milioane de EUR, din care suma solicitata din PNRR este de 219 milioane de EUR.
Romania se afla pe primul loc din Europa la numarul de accidente grave soldate cu victime“.
